Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Jurnal de front financiar

În lupta cu inflația, Banca Națională a României se sprijină pe leu, dar îl și susține, în timp ce pare că va reuși să domolească din accelerarea consumului, pentru a nu brusca economia.
056 core open 1

Cu 0,44% s-a depreciat leul față de euro, în primele patru luni ale acestui an, față de finele anului trecut, pe media lunară, până la 4,6565 lei. Este o evoluție medie spre redusă, comparativ cu aceeași perioadă a ultimilor zece ani. Dar arată că, în lupta contra inflației, BNR a optat: un leu mai puternic și un indice ROBOR mai slab. În aceeași perioadă, indicele ROBOR la 3 luni, cel folosit pentru a calcula ratele la majoritatea ratelor în lei s-a majorat cu 19,5%, până la 2,45%, la 30 aprilie 2018, fiind, în continuare, pe o puternică tendință de creștere. Astfel, cu toate că s-a depreciat ușor, leul a rămas prețios. 

„Dintre curs depreciat sau dobânzi crescute, cea mai naturală și în ton cu cinetica economică este volatilitatea monetară (dobânzi) și nu financiară (curs). Volatilitatea pe dobânzi face mai greu (scump) arbitrajul de carry trade (n.red. – comerțul cu valută) al investițiilor speculative pe bonduri românești. Dacă ai dobânda mai mare pe leu, dar care este volatilă și mai mare, atunci indicatorii de risc sunt mai mari. Această volatilitate a dobânzilor pe lei aduce indicatorul de risc în poziții mai puțin atractive. Cursul nu se depreciază, pentru că piața știe că procesul de inflație nu este pe termen lung și nu este sustenabil. În plus, BNR are rezerve valutare foarte solide, iar datoria guvernamentală în PIB este la o treime față de media europeană”, explică Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

Dar, potrivit lui Mitroi, au mai contribuit la deprecierea redusă a leului în fața euro creșterea economică (de 6,9%, una dintre cele mai mari din lume, din 2017) și menținerea deficitelor sub control, anul trecut, chiar dacă la limită. În plus, ratingul și costul riscului de credit ale României sunt foarte bune, deci țara noastră se poate încă împrumuta la costuri acceptabile. De asemenea, a ajutat inflația mică pe termen lung – chiar dacă acum este decuplată de la tot ceea ce se întâmplă în regiune. Iar mediul de business autohton este competitiv, cel puțin din punct de vedere fiscal, România fiind un mic paradis fiscal, cu TVA și impozit la limita de jos europeană, conform profesorului de la ASE.

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a afirmat, la prezentarea „Raportului asupra inflației”, ediția mai 2018, că, în prezent, presiunile pe curs se văd în balanța comercială a României, respectiv excedentul de cerere, importurile fiind cu mult mai mari decât exporturile. Deficitul balanţei comerciale, în primul trimestru al acestui an, a crescut cu 18%, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 2,71 miliarde de euro, îngrijorător fiind că este de aproape un miliard de euro lunar.

 

Ce face diferența dintre curs și indicele ROBOR? 

Inflația s-a încadrat destul de bine în proiecțiile BNR: 4,32% în ianuarie, 4,72% în februarie, 4,95% în martie și 5,22% în aprilie. Mai mult, Banca Centrală susține că inflația se va menține în jur de 5%, până la începutul toamnei, dar va încheia acest an la 3,6%, cu un interval de incertitudine (apariţia unor elemente neprevăzute) de +/- 1,2%, potrivit prognozei de inflație din mai 2018, nefiind anunțate creșteri de taxe și de impozite.

Totuși, dacă pentru prețurile administrate nu sunt anunțate majorări, creșteri de taxe și impozite pot apărea în toamnă pentru a acoperi nevoia de bani la buget. Mai multe instituții estimează că deficitul bugetar va depăși limita asumată de 3%: Banca Mondială – 3,3%, Comisia Europeană – 3,4%, Fondul Monetar Internațional – 3,7%. Acestea s-ar putea înșela printr-o minune sau dacă Agenția Națională de Administrare Fiscală reușește să crească semnificativ gradul de colectare la buget, așa cum afirmă vicepremierul Viorel Ștefan, care susține că, în primele patru luni, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,8%, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 89,6 miliarde de lei. Evoluția este surprinzătoare, în condițiile în care veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,4 puncte procentuale, la 3,8%, în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit, din cauza reducerii cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit Ministerului Finanțelor Publice. De altfel, văzând veniturile reduse obținute în primele două – trei luni ale acestui an, din aprilie, în fruntea ANAF a fost numit Ionuț Mișa, fostul ministru de Finanțe în a doua jumătate a anului trecut, care, pentru a ține România în ținta de deficit bugetar, în ultimele zile ale anului trecut, a oprit plățile din bugetul statului către diverși furnizori, printr-un ordin de ministru.
Iar 3,6% inflație mai arată ceva. Este pentru prima dată când BNR recunoaște că nu ține ca, în acest an, să își îndeplinească, cu orice chip, ținta de inflație, care este de 2,5%, +/- 1%, deși a micșorat intervalul de incertitudine. Prognoza din februarie 2018 era de 3,5% pentru decembrie 2018, cu un interval de incertitudine de +/- 1,6%. Din inflația de 3,6%, inflația de bază (sau CORE2, în terminologia de specialitate), cea pe care o controlează BNR și din care sunt excluse prețurile volatile (cele la combustibili, la energie, la unele produse alimentare a căror prețuri variază mai mult, la tutun și băuturi alcoolice) va fi 53% (1,9%). Din inflația de 4,95% din martie 65% (3,21%) a fost inflația de bază. „Nu credem, având în vedere persistența excedentului de cerere, că suntem încă în măsură «să-l dăm în jos» (n.red. – CORE2). Ce înseamnă acest lucru? Că n-avem de gând să sugrumăm creșterea economică. Câtuși de puțin! Să o temperăm, să o facem mai eficientă, să găsim un mix optim de politici monetare cu politici fiscale”, a subliniat Isărescu.

 

Lichiditatea este nimic fără control

Pentru a se lupta cu inflația, în trei dintre cele patru ședințe de politică monetară ale anului, BNR a majorat de trei ori rata dobânzii de politică monetară cu câte 0,25 puncte procentuale, până la 2,5% pe an, începând cu 8 mai 2018, după ce, până la începului acestui an, nu mai făcuse modificări ale acesteia din mai 2015. Astfel, dobânda de politică monetară a crescut, în primele patru luni ale acestui an, cu aproape 43%.

Dar BNR a reușit să câștige bătălii importante în momentul în care a făcut primele operațiuni de sterilizare, nivelul ridicat al lichidității din piață fiind invocat ca un inhibitor al dobânzii de politică monetară. Spre surpriza tuturor, la 16 aprilie, după câteva săptămâni de acalmie, BNR a atras de la bănci depozite de 18,665 miliarde de lei, cu o dobândă de 2,25% și maturitate la o săptămână, dar se știa că instituția adusese coridorul simetric la +/-1%, în jurul dobânzii de politică monetară, încă din noiembrie 2017, anunțând un control mai strâns al lichidității în piață. În săptămâna următoare, la 23 aprilie, suma a fost rostogolită la 18,08 miliarde de lei, în aceleași condiții. Iar, la 25 aprilie, toți indicii ROBOR au depășit dobânda de politică monetară, care era atunci de 2,25%, cât fusese stabilită în februarie 2018. Rostogolirea a continuat la 30 aprilie, cu 7,866 miliarde de lei, în aceleași condiții, determinând creșteri semnificative, de la zi la zi, ale indicilor ROBOR. Cumulat, aceste operațiuni au avut o valoare de patru ori mai mare decât cele făcute în 2010-2011 (11,62 miliarde de lei), de șase ori mai mare decât cele din 2009 și deja reprezintă 40% din cele făcute în 2008 (111,12 miliarde de lei) și 36% din cele din 2007 (124,16 milliarde de lei), când economia duduia.

BNR a reușit să ajungă la acest control al lichidității și pentru că două treimi din credit este în lei – la finele lunii martie, creditul în lei reprezenta 63,6% din soldul creditului privat. „Structura creditului neguvernamental pe monedă arată cea mai mare realizare a acestor ani, din punctul nostru de vedere: creditarea în lei și-a revenit, cea în valută a ajuns, probabil, în jurul cifrei unde se va stabiliza, în jur de 30%. Mă iau după ponderea exportului din PIB, în jur de 35% din PIB. Exportatorii, angajații din multinaționale, cei care sunt plătiți în monedă străină sau indexați în monedă străină au tot dreptul să ia credit în valută. Nu vedem de ce l-am descuraja! Le-am crea un risc valutar, dacă i-am obliga și pe ei să ia credit în lei”, a precizat Guvernatorul.

Acesta a mai pus evoluția accelerat ascedentă a ROBOR și pe așteptarea bancherilor ca BNR să mai crească rata dobânzii de politică monetară, pe faptul că doar jumătate dintre bănci au lichiditate, ceea ce se simte tot mai acut în piață, precum și pe faptul că, în curând, băncile vor începe să atragă lichiditate din piață prin creșterea dobânzilor la depozite. Michal Szczurek, CEO-ul ING Bank România, a spus, în cadrul conferinței „Forumul Pieței Financiare – România la pupitrul UE”, că se așteaptă ca dobânzile la depozite să crească, în următoarele luni, această bancă dând deja semnale că are asemenea intenții. La finele lunii martie, dobânzile la depozitele la termen existente în cont erau în medie de 1,03%, după ce, între octombrie 2016 și decembrie 2017 au fost sub 1%. În același timp, la credite era de 6,34%, după ce între februarie 2016 și decembrie 2017 au fost sub 6%.

„ROBOR-ul se menține la un nivel mic. Chiar dacă mă considerați cinic, se poate spune și așa: nu se va plăti cu 100 de lei în plus, ci rata precedentă a fost cu 100 de lei mai mică decât un anumit normal. Normalul este să avem, totuși, dobânzi real pozitive”, a argumentat Isărescu. Iar cu un ROBOR tot mai ridicat, se estimează, și se speră, că tot mai puțini români se vor mai arunca într-o spirală a consumului nebunesc pe credit.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii