
Evoluția companiei în 2016
Dezvoltare ar fi cuvântul cheie. Activitatea noastră s-a dezvoltat în ritm susţinut în ultimii ani, înregistrând chiar un ritm de creştere de două cifre în anul financiar încheiat la 30 iunie 2016.
Toate liniile noastre de activitate au înregistrat creşteri în ultimul an financiar, însă ritmuri peste medie am avut în zona serviciilor de tranzacţii, în consultanţa fiscală şi în cea a serviciilor de investigaţii, tip forensic.
Creşterea în zona serviciilor de consultanţă fiscală a fost potenţată şi de un context legislativ favorabil, în condiţiile intrării în vigoare a noului Cod fiscal, a unui nou Cod de procedură fiscală şi a unui nou Cod vamal al Uniunii Europene. În plus, s-a resimţit şi pe piaţa serviciilor profesionale creşterea economică robustă înregistrată de România în acest an, precum şi accelerarea activităţii de tranzacţii.
Zona de audit se află în plin proces de restructurare ca urmare a introducerii rotaţiei obligatorii a firmelor de audit. Însă, chiar şi aşa, accentul în acest departament anul acesta a fost pe câştigarea unor noi clienţi semnificativi, precum şi pe oferirea de noi servicii cum sunt cele de securitate informatică.
Strategia companiei pentru 2017
Cele trei puncte cheie pentru PwC în viitor vor fi: inovaţie, tehnologie şi investiţia în oameni.
Lucruri bune în România, în 2016
Menţinerea ritmului de creştere economică în contextul asigurării echilibrului bugetar, chiar dacă mai fragil decât în alţi ani.
Crearea unui curent de opinie privind necesitatea unui proiect de ţară, care să vizeze dezvoltarea sustenabilă şi recuperarea decalajelor faţă de economiile occidentale. Acesta este un bun punct de plecare pentru demersurile şi guvernările viitoare.
Obţinerea unei medalii de aur la Olimpiada de la Rio prin echipa feminină de spadă, semn că există şanse de renaştere a sportului românesc.
Măsuri bune ale Guvernului Cioloș
Anul 2016 a fost un an al strategiilor, un an în care s-au făcut analize şi s-au demarat proiecte pe termen lung (România competitivă, strategia energetică, proiectul de reformă administrativă, proiectul de ţară la care lucrează acum Comisia Prezidenţială, dar şi documentul Priorităţi pentru România, schiţat de AmCham). Sunt elemente necesare pentru a trasa direcţia în care ne dorim să evolueze România, însă fără îndoială în anii următori mediul de afaceri îşi doreşte să vadă mai multe propuneri concrete implementate.
Un alt câştig al acestui an este că am observat o mai mare preocupare a autorităţilor pentru reducerea birocraţiei şi simplificarea poverii administrative, însă încă sunt multe de făcut în această direcţie.
De asemenea, actualul Cabinet a urmat în linii mari o linie predictibilă în ceea ce priveşte politicile publice urmate, ceea ce este un lucru pe care mediul de afaceri şi-l doreşte din partea autorităţilor.
Pentru următorii ani ne dorim o concentrare mai mare pe demararea, construcţia şi finalizarea proiectelor majore de infrastructură, de care România are mare nevoie. De asemenea, ne dorim îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice în educaţie şi sănătate – două sectoare vitale pentru dezvoltarea pe termen lung a României.
Așteptări de la noul guvern
Ne dorim în primul rând stabilitate, predictibilitate şi transparenţă din punct de vedere legislativ şi fiscal.
Ne dorim, indiferent de componenţa viitorului guvern, să existe continuitate în privinţa măsurilor care asigură creşterea economică sustenabilă, cu accent pe digitalizare şi inovaţie.
De asemenea, ne dorim să vedem investiţii mai mari şi cu rezultate concrete în infrastructură, educaţie şi sănătate.
Provocări globale în 2017
Deocamdată, observăm că în urma victoriei lui Donald Trump în alegerile din SUA, bursele din întreaga lume, şi, îndeosebi, cele americane, cunosc un moment de optimism, mizând pe reducerile de taxe promise de candidatul republican.
Dacă este să privim lucrurile din această perspectivă, am putea spune că există motive de optimism. Pe de altă parte, este de văzut care va fi impactul noii administraţii de la Casa Albă asupra acordurilor de liber schimb negociate de actuala administraţie Obama. Dacă Statele Unite se vor retrage atât din Acordul de Liber Schimb Transpacific (TPP), cât şi din acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană (TTIP), aşa cum a promis Donald Trump în campania electorală, acest fapt va avea, evident, consecinţe negative pentru perspectivele de creştere ale comerţului internaţional şi ale economiei globale.
De asemenea, este de văzut care va fi impactul economic la nivel global al ciclului de întărire a politicii monetare în SUA prin majorarea dobânzilor. Deja se observă o apreciere a dolarului şi rămâne de văzut care vor fi repercusiunile unui astfel de ciclu asupra altor mari economii, cum ar fi cea europeană, care nu au înregistrat acelaşi reviriment economic solid precum cel din Statele Unite, şi deci nu sunt încă pregătite pentru un ciclu de majorare a dobânzilor.
Pe termen scurt şi mediu, sigur că aprecierea dolarului face mai competitive exporturile europene către Statele Unite. Însă în măsura în care noua administraţie va urma politici protecţioniste, s-ar putea ca acest avantaj să fie contrabalansat. Reversul medaliei este că în urma întăririi dolarului va creşte costul importurilor energetice ale Uniunii Europene, denominate în principal în dolari, dar şi al unor categorii de importuri provenind din Asia, cum sunt cele de produse electronice.
Ce au spus alți oameni de afaceri.