Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Opinii |
|

Invitație la reflecție

Este greu să ne imaginăm o organizaţie performantă cu oameni care nu îşi pot permite să aibă grijă de sănătatea lor, de starea lor emoţională, care nu au timp pentru familie sau prieteni.
simona nicolaescu

Preocuparea pentru viaţa echilibrată a angajaţilor are implicaţii directe în starea de bine a angajaţilor şi implicit a productivităţii acestora. De aceea, programele care susţin viaţa echilibrată trebuie să fie o parte importantă a strategiei de resurse umane şi să fie monitorizată.

Trăim într-o societate în care managerii, care sunt exemple pentru angajaţi, lucrează în medie nouă-zece ore zilnic, lucrează în weekend-uri (cel puțin 90% dintre ei), nu se pot detaşa de problemele de la birou când ajung acasă (99%), petrec zilnic foarte puţine ore cu familia, mai puţin de trei ore (68,8%), ratează timp petrecut cu familia şi prietenii din cauza presiunii de la locul de muncă (92,9%), citesc e-mailuri în timpul personal (81,7%) (sursa: Work-Life Balance: Radiografia managerului român – studiu elaborat de Dynamic HR în anul 2015).

Într-un astfel de context, de cinci ani, derulăm un eveniment în cadrul căruia premiem companiile care se implică în creşterea performanţei angajaţilor lor prin activităţi dedicate echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală şi activităţi de well-being. Iar în ultimii trei ani, am remarcat că tot mai multe companii au înţeles că, pentru a creşte productivitatea angajaţilor şi pentru a-i fideliza, pe lângă beneficiile clasice oferite (tichete de masă, telefon, maşină etc) şi cursurile pentru dezvoltarea diferitelor abilităţi, este nevoie să creezi o stare de bine în companie, să îi înveţi pe angajați despre viaţa echilibrată.

Piaţa de well-being/work-life balance a avut o creştere exponenţială în zona corporate, un lucru îmbucurător pentru companiile care livrează astfel de servicii, însă din perspectiva unui consultant constat un fenomen mai puţin eficient pentru organizaţii.  Unii angajatori fac alegeri în funcţie de furnizorii existenţi pe piaţă, în funcţie de programele existente de well-being. De multe ori moda şi noutatea primează, iar strategia de resurse umane poate avea de suferit. O parte dintre organizaţii face o confuzie între a stimula starea de bine a angajatului din perspectiva personală (oferindu-i diferite workshop-uri care au impact într-adevăr atât în viaţa personală, dar şi indirect în viaţa profesională, cum sunt cele de parenting, de dans sau masaj la birou) şi a crea o cultură organizaţională în care angajaţii se simt bine şi sunt stimulaţi să aibă o viaţă echilibrată. Nu este deloc suficient să îi oferi angajatului fructe la birou, acces la săli de fitness sau alte lucruri, dacă el acasă nu are timp să petreacă cu familia sau să se ocupe de propriile pasiuni.

Preocuparea faţă de acest subiect este o preocupare în curs de maturizare în organizaţii, oamenii încep să se specializeze cu privire la modalitatea de abordare a proiectelor de work-life balance şi well-being din perspectiva strategică: învaţă să măsoare starea de bine, să alinieze obiectivele proiectelor dedicate acestei teme cu obiectivele strategice de business şi să evalueze succesul.

Mai jos prezint câteva aspecte care au legatură cu ceea ce ar trebui să însemne de fapt work-life balance din perspectiva organizaţională şi care ar trebui să conţină minim:

1   Încurajarea angajaţilor să îşi ia zile de concediu;

2   Să limiteze accesul la e-mail în afara orelor de program;

3   Program flexibil şi lucrul de acasă;

4   Accesul la programe sociale prin care angajaţii se implică
în munca de voluntariat;

5   Asistenţă cu privire la îngrijirea copilului;

6   Asistenţă cu privire la îngrijirea vârstnicilor;

7   Reducerea orelor suplimentare şi monitorizarea atentă
a posturilor cu supraîncărcare;

8   Acces la workshop-uri de dezvoltare personală care îi ajută
să îşi gestioneze mai bine timpul, să se detaşeze mai rapid şi
mai uşor faţă de problemele de la serviciu.

Nu am văzut manageri care îşi forţează angajaţii să lucreze peste program, am văzut în schimb mulţi oameni care fac faţă cu greu presiunii de la serviciu, care nu se detaşează de problemele de la serviciu, care nu îşi iau pauze de deconectare. De aceea, aceasta este o invitaţie către manageri să reflecteze la modul în care pot contribui, oferindu-le angajaţilor ocazia să descopere timp de calitate pentru ei, să îşi încarce bateriile atunci când au nevoie, să înveţe să îşi gestioneze stresul, să le ofere un mediu de lucru plăcut şi să măsoare modul în care reuşesc să facă asta

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii