Cautare




, Contributor

Plasamente |
|

Investițiile din dulapul tău. Lecția 1: Vânează edițiile limitate

Nu toate obiectele de modă sau de hobby pentru care scoţi cardul de credit reprezintă găuri negre în buget. Unele ar putea ajunge să-ţi umple la loc portofelul în câţiva ani, cu condiţia să alegi inteligent şi pragmatic.
Photoland_Corbis_Images_42-23074919.jpg

Deşi pare să fi fost inventată mai mult pentru liniștea sufletească a adepţilor shoppingului de lux, sintagma „Suntem prea săraci ca să cumpărăm ieftin“ este perfect valabilă când introducem în ecuaţia modei cuvântul „investiţie”. Se cuvine, însă, un amendament: odată scoase pe uşa magazinului, cele mai multe dintre obiectele de marcă pe care le cumpărăm îşi pierd din valoarea de posibilă revânzare, fiind tributare tendinţelor sau capriciilor de sezon.

Nu orice poşetă de 3.000 de euro este o investiţie, aşa cum nu orice fel de rochie de seară, fie ea şi de 10.000 de euro, devine o piesă clasică și nemuritoare. Coordonatele care fac diferența între o achiziție costisitoare, dar de duzină, și o piesă atemporală care nu-și pierde valoarea stilistică și nici pe cea financiară sunt raritatea (ediții limitate, colaborări cu artiști, unicate de podium) și, respectiv, materia primă (pielea exotică – aligator, piton, crocodil – este cea mai căutată).

Dacă o geantă clasică Chanel 2.55 din piele de vițel costă în jur de 2.500 de euro, varianta din piele de crocodil cu finisaj lucios sau mat poate ajunge și la 30.000 de euro. Când la aceasta din urmă se adaugă și o închizătoare minusculă bătută în diamante, prețul urcă instantaneu la 200.000 de euro. O avere, dar una pe care, la nevoie, ai toate șansele să o recuperezi rapid: asemenea creații sunt de obicei produse în doar două sau trei exemplare, aprinzând instantaneu imaginația colecționarilor din toată lumea.

Așadar, dacă tot ți-ai făcut un obicei din achiziția de obiecte de lux, ia aminte la sfaturile din paginile următoare și ai putea împușca doi iepuri dintr-o lovitură: o creație cu care să te mândrești cu orice ocazie și, derulând peste cinci sau zece ani, un activ cât se poate de valoros și vandabil în portofoliul tău de investiții.

Cel mai apropiat echivalent al unui „blue chip“ de pe piața de capital este, în lumea luxului, brandul ecvestru francez Hermès, singura redută 100% handmade rămasă în vremurile noastre: fiecare obiect de marochinărie este realizat cap-coadă de către același artizan, prin muncă manuală desfășurată pe parcursul a câteva zeci de ore. Totuși, dacă la bursă deschizi relativ uşor un cont în marjă, iar brokerul e dispus să-ţi execute ordinele contra unui comision, pentru nişte active Hermès ai nevoie de mai mult decât de bani şi de voinţă.

Un client care aspiră la una dintre celebrele genţi Birkin sau Kelly (cele două modele iconice ale brandului), trebuie să dovedească mai întâi că merită să fie lăsat să plătească între 5.000 şi… 100.000 de euro pentru a se afişa pe braţ cu una dintre ele. Pentru a  intra în posesia unei genţi Hermès, trebuie să obţii mai întâi dreptul de a-ţi pune numele pe o listă care se deschide de două ori pe an (şi nu la date fixe), perioada de aşteptare fiind, ulterior, cuprinsă între doi şi cinci ani.

Donald Potard, co-fondatorul mărcii Jean-Paul Gaultier, îmi povestea în urmă cu doi ani o istorioară adevărată auzită de la un bun prieten, manager al magazinului Hermès din strada pariziană Fabourg Saint Honoré. O doamnă japoneză, clientă fidelă a magazinului, venise să comande o geantă Hermès din piele de crocodil albastră pentru majoratul fiicei sale.

„Să ştiţi că o asemenea comandă va dura cam cinci ani”, i s-a replicat, sec. „Câţi ani are acum fiica dumneavoastră?”. „Ah, nu, nicio problemă”, a răspuns, senină, clienta. „Fiica mea nici nu s-a născut încă”. Ilogic, dar perfect normal în lumea luxului, unde puterea unei mărci stă în capacitatea ei de a-ți ațâța dorințele îndeajuns cât să-ți planifici întreaga viață în jurul așteptării unei… poșete.

Americanul Michael Tonello, make-up artist şi stilist, poate depune mărturie: a devenit celebru în toată lumea graţie cărţii sale publicate în 2008, „Bringing Home the Birkin”, în care relatează savuros povestea sa adevărată ca speculant de genţi Hermès.

Timp de câțiva ani, Tonello a călătorit în toată lumea (nu intra niciodată de două ori în același magazin), cumpărând genţi Hermès pentru a le revinde, la suprapreţ, clientelei sale extrem de selecte, cu dare de mână, dar fără răbdarea de a aştepta „între doi şi cinci ani”. Secretul lui Tonello: o mică descoperire personală, făcută într-un magazin Hermès din Spania.

După achiziţia de obiecte de câteva mii de euro, o simplă întrebare – „Dar nu aveţi cumva şi un Birkin, știţi, mama îşi doreşte unul foarte mult…” – a făcut ca, hocus-pocus, obiectul mult-râvnit (disponibil doar cu listă de așteptare kilometrică) să apară instantaneu de sub tejghea. Altfel spus, până să ajungi la Sfântul Graal – Birkin şi Kelly – ai nevoie de 2-3 cărţi de credit fără plafon maxim de cheltuieli pe care să încarci alte achiziţii cu semnătura mărcii franceze de la 1837.

„Într-adevăr, trebuie să dovedeşti că eşti un colecţionar avid de Hermès şi că nu eşti interesat doar de genţile Birkin”, îmi explica și Tina Craig, una dintre creatoarele celui mai influent blog despre genţi din lume, Bag Snob, şi o clientă devotată a brandului francez. Totuşi, investiţia merită efortul: genţile Hermès vintage se revând la prețuri de peste 20.000 de dolari, iar un Hermès Diamond Croc roz, din piele de crocodil, cu lacăt bătut în diamante – obiectul suprem de lux – poate ajunge și la 140.000 de dolari.

„Când îmi cheltuiesc banii pe Hermès “, îmi povestea, cât se poate de serios, Tina Craig, „măcar ştiu sigur că nu risipesc viitoarea moștenire a copilului meu”.  În lumea Hermès, relaţia cu „SA”-ul  (shopping assistant) este o altă chestiune spinoasă, care nu ţine doar de latura financiară, ci și de cea interumană. „Am grijă să-l sun mereu de ziua lui şi să-l felicit cu ocazia aniversărilor membrilor familiei”, explică Tina „curtea” pe care orice fan Hermès trebuie să o facă asistentului de vânzări care-i poate face mai lin drumul până la Hermès, mai ales când vine vorba de ediții limitate din piele de struț sau de crocodil, ori de culori mai rare (fucsia, albastru-cobalt), extrem de prețioase și de râvnite de către colecționarii brandului.

CE POȚI FACE TU:

Dacă un Hermès este o investiţie prea costisitoare sau ideea găsirii unui „broker“ sub formă de shopping assistant într-unul dintre magazinele Hermès din Paris, Londra, Viena sau orice altă destinație în care ajungi des ți-ar consuma prea mult timp, mai există o variantă.

Îndreaptă-te către modele din piele exotică semnate de alte branduri celebre, cum ar fi Chanel, Dior sau chiar mărci tinere precum The Row, Nancy Gonzalez sau Victoria Beckham, cunoscute pentru stilul minimalist-clasic, nu atât de tributar tendinţelor de moment. Chiar dacă nu sunt handmade precum Hermès, fiind extrem de rare şi de pretenţioase, genţile din piele exotică vor fi mereu un obiect de dorinţă şi o sursă de profit. În plus, creşte-ţi pragmatismul obiceiurilor de shopping: de câte ori investeşti într-o poşetă de marcă alege modele în ediţii limitate, rod al colaborărilor dintre branduri de lux şi artişti celebri.

Exemple notabile ar fi „Fairy Bag“ a celor de la Prada, imprimată cu desenele ilustratorului premiat internaţional James Jean (care s-a vândut cu 2.500 de euro în 2008 şi ar putea ajunge să coste 5.000 la o revânzare peste cinci sau zece ani) sau colaborările Louis Vuitton cu artişti precum Richard Prince, Scott Campbell sau Yayoi Kusama. Raritatea îți va asigura o investiție solidă pe termen lung. Ai grijă, însă: odată cumpărate, asemenea poşete se poartă cu grijă şi se păstrează în săculeţul textil şi în cutia originală, pentru a trece cât mai bine de proba timpului.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii