Cautare




, Staff

|
|

Între scandal și necesitate

Discuțiile despre Pilonul II din ultimul an pun în pericol pierderea unei importante plase de siguranță viitoare pentru aproximativ 4 milioane de oameni și familiile acestora, din disperarea de a acoperi foamea de bani a autorităților.
080 core pensii_pilon II 1

Marți, 11 aprilie 2017, poate fi considerată data oficială când a izbucnit scandalul legat de naționalizarea pensiilor private în România. În acea zi din Săptămâna Mare, pentru ortodocși, NN Pensii, cel mai mare administrator de fonduri de pensii din țara noastră (1,9 milioane de clienți și active de 12 miliarde de lei), le-a trimis clienților, pe email, o scrisoare în care se menționa că în spațiul public se discută despre naționalizarea Pilonului II de pensii (fonduri de pensii publice, colectate de stat și administrate privat) și că ei se vor asigura ca aceste demersuri nu le afecteze pensia administrată privat. Era pentru prima dată când cineva din domeniu recunoștea oficial că, din cauza cheltuielilor la care s-a angajat recent instalatul Guvern PSD (Sorin Grindeanu), cheltuieli pentru pensii, salarii și alte beneficii sociale, autoritățile se uită cu jind și la banii din fondul Pilonului II de pensii. Ideea le-a venit de la vecinii unguri și polonezi care au luat deja această măsură într-o formă sau alta, dar au și economii mult mai puternice decât a noastră.

În următoarele două zile, a urmat o negare fermă a oricăror modificări privind Pilonul II din partea autorităților, de la liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, până la reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reglementatorul acestei pieței. Mai mult, la 13 aprilie 2017, ASF a decis să amendeze NN Pensii cu 1% din cifra de afaceri, respectiv 750.000 de lei, și  i-a retras autorizarea directorului general al companiei, Raluca Țintoiu, pe care a amendat-o cu 100.000 de lei.

 

Pilonul I sau Pilonul III?

Dar discuțiile au continuat. Un alt punct culminant a fost la 29 iunie 2017, când Ionuț Mișa le-a spus ziariștilor, după ce a ieșit de la audierea pentru poziția de Ministru de Finanțe, că Pilonul II se va desființa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, care vor avea de ales între bugetul asigurărilor sociale și Pilonul III, cel total privat. Șocul a durat doar câteva ore, când varianta a fost negată vehement, atât de primul-ministru Mihai Tudose, în timpul acelorași audieri, cât și de Liviu Dragnea.

Însă Mișa tot a ajuns ministru de Finanțe și Tudose premier, între iulie 2017 și mijlocul lunii ianuarie 2018, iar discuțiile despre naționalizarea Pilonului II de pensii au continuat. Cu multe nuanțe. Atât de multe încât ne-am obișnuit cu gândul: autoritățile au prea mare nevoie de acei bani, ca să le mai pese de cetățean. Iar miza nu sunt doar banii care se află acum în conturile celor șapte milioane de deponenți, ci și viitoarele sume care pot fi acumulate, odată desființat sistemul. Și statul mizează, în mod cinic, chiar pe ceea ce evidențiază administratorii fondurilor de pensii: românii nu economisesc prea mult – nu au acest reflex, așa că, pentru a avea o pensie mai mare, se vor orienta spre cel mai simplu și cunoscut model, cel de stat.

La începutul acestui an, mai mulți oficiali, de la Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, până la Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, și premierul Viorica Dăncilă, au dat asigurări că nu se desființează Pilonul II de pensii, cu un „dar…”. Aici au deschis Cutia Pandorei: trebuie analizat, ba pentru că este mai puțin eficient decât Pilonul I, cel actual de stat, ba că trebuie să i se dea omului posibilitatea de a opta doar pentru unul.

Cele două sisteme sunt însă imposibil de comparat. Modul de calcul și de colectare este total diferit. Pilonul I se bazează pe contribuțiile pe care le fac angajații actuali pentru sistemul de pensii, iar algoritmul de calcul al pensiei primite de actualii pensionari tocmai din aceste contribuții se bazează pe valoarea salariului din ultimii doi-trei ani al fiecăruia dintre viitorii pensionari. Ba mai mult, punctul de pensie se calculează în funcție de salariul mediu net pe economie. În schimb, valoarea primită de un pensionar din Pilonul II se bazează doar pe cât a cotizat acesta din salariul brut, cotă stabilită prin lege și depinzând individual doar de nivelul salariului, și de cum i-a înmulțit banii fondul de administrare. Astfel, a opta pentru un singur pilon crește riscul de a primi o pensie mai mică. Cea mai bună opțiune rămâne aceea de a pune ouăle în mai multe coșuri pentru a minimiza riscul.

Potrivit unui studiu realizat la solicitarea APAPR, în toamna anului 2017, circa 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc să obțină o pensie de peste 500 de euro, la vârsta retragerii, în timp ce, în prezent, doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei. Mai mult, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuință, mașină, vacanțe etc.) și nu suplimentarea pensiei.

 

O altfel de naționalizare

Într-un fel însă Pilonul II de pensii a fost, parțial, naționalizat. Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creștere a contribuției virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (cu câte 0,5 puncte procentuale, anual). În fapt, contribuția a ajuns la 5,1% din salariul brut în 2016, față de 5,5%, iar, de la începutul acestui an, a fost scăzută la 3,75%.

Pentru ultima reducere s-a motivat că se modifică sistemul de calcul, transferul contribuțiilor sociale de la angajat la angajator, astfel că suma virată este aceeași. Calculele individuale arată altceva. Ministrul Muncii a negat și a venit cu cifrele globale: în ianuarie 2017 erau 3,604 milioane de participanți la Pilonul II, iar sumele virate au fost de peste 493 de milioane de lei, astfel că suma medie era de 136,9 lei; în ianuarie 2018, erau 4.019 milioane de participanți, cărora le-au fost virate 590 de milioane de lei – în medie, 146,8 lei. Reprezintă o creștere de 7%, dar, în realitate, mare parte a fost mâncată de inflația de 4,3% din ianuarie 2018.

„Această modificare (n. red. – scăderea contribuției) va reduce deficitul fiscal-bugetar pe termen scurt, întrucât cel de al doilea pilon al sistemului de pensii este încadrat în afara sectorului administrației publice. Cu toate acestea, câștigul bugetar s-ar estompa pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale redirecționate de la al doilea pilon ar fi însoțite de obligația de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor. În plus, această modificare va avea drept rezultat pensii mai puțin diversificate și ar putea avea, de asemenea, consecințe negative asupra dezvoltării piețelor de capital”, se precizează în „Raportul de țară din 2018 privind România”, realizat de Comisia Europeană. La decembrie 2016 (date preliminare), rata de rentabilitate netă reală a investițiilor fondurilor de pensii din România era de aproximativ 5%, fiind întrecută doar ce Croația (7%) și de Polonia (peste 8%) și depășind alte opt state din fostul bloc comunist, potrivit datelor OECD.

„Reducerile recente ale contribuțiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost declanșate mai degrabă de problemele fiscal-bugetare pe termen scurt decât de performanța lor financiară. Situația financiară și funcționarea fondurilor private de pensii din România nu au constituit un motiv de îngrijorare. Conform datelor OECD, în 2016, au fost printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre ale UE, împreună cu fondurile de pensii din Polonia și Croația (OECD, 2017). Rata de rentabilitate netă reală a investițiilor fondurilor de pensii din cel de al doilea pilon din România era de aproximativ 5% în 2016, mai mare decât rata medie de rentabilitate (medie simplă) de
3,4% a fondurilor de pensii din noile state membre ale UE”, se subliniază în Raportul de țară pentru România.

 

O nouă lege

În prima ședință de Guvern de după Paști, Dăncilă afirma că un nou cadru legislativ pentru Pilonul II de pensii va fi gata până la finalul trimestrului al doilea cu avizul ASF și aprobat în guvern. De ce? Surpriză: „ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie de la stat diminuată, dacă contribuie la Pilonul II de pensii”, a declarat premierul, la începtul acelei ședințe de Guvern, în condițiile în care doar oficialii PSD afirmă, fără să demonstreze și contraziși de calcule, că Pilonul II din România este ineficient.

Pentru acest nou cadru, Executivul susține că a format o echipă care poartă discuții cu administratorii de pensii private și cu asociațiile de beneficiari ai acestor pensii private pentru a crea un cadru nou. Imediat, reprezentanții fondurilor de pensii au cerut însă ca aceste discuții să fie publice.

În schimb, premierul Viorica Dăncilă a afirmat, la 30 aprilie 2018, într-o emisiune de televiziune, că „Orice decizie pe care o vom lua legat de Pilonul II de pensii va fi foarte bine argumentată, justificată, explicată. De aceea aţi văzut că, în ultima perioadă, nici nu am mai venit cu foarte multe lucruri care se spun, de o parte sau de alta. Venim cu o formă finală, o explicăm oamenilor, astfel încât să poată să aibă o imagine clară a Pilonului II de pensie.” Aceasta a mai spus că proiectul legii pensiilor va fi dezbătut în sesiunea parlamentară din toamnă, fiind una dintre promisiunile programului de guvernare al PSD, iar metodologia de calcul va cuprinde veniturile din sporuri.
Dăncilă a confirmat și calendarul creşterii pensiilor din sistemul public: începând cu 1 iulie, punctul de pensie va crește de la 1.000 la 1.100 de lei, iar pensia minimă va urca de la 520 de lei la 640 de lei; anul viitor, punctul de pensie va ajunge la 1.265 de lei, iar, în 2020, la 1.775 de lei. Iar continuarea acestui calendar este cel puțin ciudat, în condițiile în care tocmai acesta este problema: Guvernul are nevoie de banii din Pilonul II pentru a achita aceste pensii, plus salariile și alte cheltuieli bugetare, dar nu investiții. „Anul trecut, expansiunea cheltuielilor bugetare, alături de tăierea unor impozite și taxe au periclitat echilibrul bugetar, soldul bugetului general consolidat fiind menținut sub limita de 3% din PIB doar datorită unor economii drastice la cheltuielile de investiții, precum și unor venituri bugetare de tip non-fiscal și cu caracter ocazional. În urma implementării legii salarizării unitare în sectorul bugetar, a ajustării pensiilor obișnuite, dar și a celor speciale și a modificărilor Codului fiscal, execuția bugetară pe acest an pare să fi început anul cu stângul, dat fiind că expansiunea cheltuielilor a depășit cu mult cea a veniturilor bugetare. Existența unui decalaj față de nivelurile planificate este evidențiată de dezbaterea inițiată cu privire la contribuțiile către sistemul de pensii private obligatorii. Dacă aceste contribuții ar urma să fie virate începând cu 1 iulie 2018 către bugetul asigurărilor sociale de stat, Guvernul ar putea conta pe venituri bugetare suplimentare de circa 3,6 miliarde de lei, adică aproape 0,4% din PIB. Întâmplător sau nu, dar cu siguranță relevant, este faptul că aceasta este și suma pe care o estimăm că ar lipsi Guvernului pentru a se încadra într-un deficit de 3% din PIB în acest an…”, preciza Horia Braun-Erdei, economistul șef al BCR, într‑un raport aferent lunii aprilie 2018.

 

Deja pierderi

Faptul că ponderea de cotizare din salariu nu a ajuns la 6% are consecințe grave. „Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată. Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro (contribuții nevirate!)”, au anunțat reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Valoarea contului mediu pentru Pilonul II era de 5.999 de lei (inclusiv conturile goale sau cu foarte puține contribuții), potrivit datelor de la 28 februarie 2018. În schimb, valoarea contului mediu „activ”, alimentat lună de lună, era de 11.475 de lei, dar doar 30%, aproximativ 1,2 milioane de români, aveau conturi individuale în valoare de peste 10.000 de lei. De asemenea, randamentul investițional (pe baza VUAN mediu, prețul unei unități de fond) pentru perioada mai 2008 – februarie 2018 a fost de 128,3%, adică o medie de 8,8% pe an, de la lansare până în prezent.

Totalul activelor administrate a ajuns la 41,7 miliarde de lei (februarie 2018), din care 7,2 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) reprezintă câștigul net obținut de participanți prin investirea banilor lor. De asemenea, 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească. Acestea au un mandat investițional conservator, aproximativ 75% fiind în obligațiuni și în piața monetară. În plus, Pilonul II deține în prezent aproximativ 7% din datoria publică a României. La Bursa de Valori de la București, fondurile de Pilon II dețin aproximativ 1,9 miliarde de euro (20% din acțiunile liber tranzacționate), asigurând circa 15% din lichiditate.

Fondurile de pensii reduc volatilitatea și stabilizează piețele financiare, Pilonul II având un rol decisiv în succesul ofertelor publice lansate pe BVB, fondurile de pensii cumpărând participații de până la 20%-25% în cadrul ofertelor publice, potrivit APAPR. „Reforma celui de al doilea pilon de pensii ar putea afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și performanța pieței locale de capital. La sfârșitul lunii iunie 2017, fondurile de pensii din cel de al doilea pilon dețineau active totale în valoare de 7,9 miliarde de euro și aveau 6,9 milioane de participanți (persoane fizice). În ultimii doi ani, fondurile de pensii din cel de-al doilea pilon și-au diversificat considerabil investițiile. Începând din iunie 2017, aproximativ 65 % din activele lor au fost investite în titluri de stat, în scădere față de aproximativ 70% în 2012. În plus, aceste fonduri de pensii au investit aproximativ 19,6% din activele lor în fonduri proprii, 6,4% în depozite și restul în fonduri de investiții, obligațiuni corporative și municipale. Investițiile fondurilor de pensii din cel de al doilea pilon în acțiuni cotate la Bursa de Valori București au ajuns la aproximativ 1,34 de miliarde de euro, la sfârșitul lunii iunie 2017. Aceste investiții au fost cu circa 20% mai mari decât la sfârșitul anului 2016, grație majorării indicilor bursei de valori și creșterii participațiilor deținute de aceste fonduri de pensii la unele dintre cele mai mari societăți cotate la Bursa de Valori București”, se mai specifică în Raportul de țară pentru România al CE. 

Câțiva pași spre normalizare continuă. De la începutul lunii aprilie, au intrat în vigoare normele ASF pentru plăţile eşalonate pentru Pilonul II şi III de pensii private. Până la acea dată, suma acumulată din contribuţii se plătea numai o dată, integral, la ieşirea în pensie. De la începutul lunii aprilie, beneficiarii de pensii Pilon II şi III vor putea opta pentru plata unică sau în tranşe. Pentru tranşe, suma poate fi plătită în rate egale, de minimum 500 de lei lunar, pe maximum cinci ani, cu excepţia ultimei rate, care este reziduală.

Cele trei situaţii privind plata pensiilor din Pilon II şi Pilon III sunt: pentru limită de vârstă sau anticipat, pentru invaliditate şi pentru deces.

Pensiile din Pilonul III pot fi plătite după ce beneficiarii îndeplinesc trei condiţii: au împlinit vârsta de 60 de ani, au contribuit cu minimum 90 de plăţi lunare şi au în cont o sumă minimă acumulată, care urmează să fie stabilită prin lege. De asemenea, pensiile private din Pilon II şi Pilon III pot fi moştenire integral.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii