Cautare




, Contributor

Telecom |
|

Internet versus internet

viteze_ok
„Pentru fiecare persoană conectată la internet, sunt două care încă nu au acces. Până la sfârșitul deceniului, întreaga Planetă va fi conectată” – scria Eric Schmidt, directorul Google într-o postare pe Twitter.

Cât de departe se află România de previziunile lui Eric Schmidt? La o distanță considerabilă, dar trebuie remarcat faptul că a reușit până acum să bată recorduri în ceea ce privește rapiditatea evoluției infrastructurii internetului. Țara noastră se află pe locul 10 în lume în topul țărilor cu cea mai mare viteză la internet, dar, când vine vorba de rata de penetrare, România rămâne în coada clasamentului. Așa că, tot mai mulți români pot fi incluși în cea de-a doua categorie menționată de Eric Schmidt, adică „a celor încă neconectați”.

grafic viteze 2Pe primul loc în clasament se află Coreea de Sud cu o viteză medie de transfer de 24,6 de megabiți pe secundă (Mbps), potrivit datelor pentru cel de-al doilea trimestru al acestui an, furnizate de compania de cercetare Akamai. Pe următoarele locuri se află Hong Kong, Elveția și Japonia. Viteza medie de transfer înregistrată în România este de 11,8 de megabiți pe secundă. Iar, pentru a contura o idee mai clară despre cât de mult înseamnă de fapt această viteză, menționăm că, la o viteză de 10 Mbps e nevoie de circa 50 de minute pentru a descărca un film de două ore, la calitate HD.

În ceea ce privește rata de adopție a internetului de mare viteză prin fibră optică, România înregistra o rată de penetrare de 1,23% din totalul de gospodării, la finele anului trecut, potrivit FTTH Council Europe. Din acest punct de vedere, la nivel mondial, topul este condus tot de Coreea de Sud cu o rată de penetrare a internetului de mare viteză de peste 45%, conform Akamai. Dar dacă ne uităm la europeni, Elveția este cea mai bine clasată țară, cu o rată de penetrare de 37%, urmată de Letonia, cu 33%. Dacă luăm în considerare accesul, în general, la internet, procentul crește semnificativ chiar și în cazul României, dar țara noastră continuă să rămână pe ultimele locuri la nivel european, cu o rată de acces la internet de 48%, la finele anului trecut, în rândul întregii populații, ceea ce reprezintă aproximativ 8,8 milioane de utilizatori, arată compania de cercetare online și consultanță Gemius. În schimb, vecinii bulgari ne întrec cu o rată de acces de peste 78%, iar Cehia este marea surpriză a acestei regiuni cu o rată de acces la internet de peste 95%.

Cum se explică fatul că România stă totuși atât de bine la capitolul internet de mare viteză? Probabil din cauza faptului că internetul  a pătruns destul de târziu în piața noastră, investițiile s-au îndreptat încă de la bun început către internetul broadband. Iar aceste investiții încă reprezintă o prioritate. Spre exemplu, recent, Comisia Europeană a aprobat o investiţie de peste 57 de milioane de euro pentru dezvoltarea unei infrastructuri de bandă largă de 3.265 kilometri, în zonele din țara noastră în care nu există încă reţele de comunicaţii electronice de acces sau de distribuţie. Astfel, vor fi acoperite circa 780 din cele 2.270 de localităţi care încă nu au acces la astfel de rețele. Prin urmare, vor primi acces la internet în bandă largă aproximativ 130.000 de gospodării cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice.

viteze interentÎnsă, dacă ne uităm la estimările legate de evoluția internetului în România, experții în domeniu și studiile arată că viitorul s-ar putea să aparțină internetului în bandă largă mobil, care a înregistrat în ultimii doi ani un avans foarte puternic, datorat investițiilor operatorilor telecom în servicii LTE (4G). Rata de penetrare a serviciilor de acces la internet la puncte mobile (numărul total de conexiuni raportat la o sută de locuitori) a înregistrat o creştere cu peste 17 puncte procentuale, ajungând, la sfârşitul anului 2013, la 68%, în timp ce rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte mobile a ajuns la 48%, în creştere anuală cu peste 12 puncte procentuale, arată datele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Un raport realizat de OpenSignal.com arată că țările ale căror rețele 4G oferă cea mai mare viteză de download sunt: Australia (cu o medie a vitezei de download de 24,5 Mbps), Italia (22,2 Mbps), Brazilia, (21 Mbps), Hong Kong (21 Mbps), Danemarca (20,1 Mbps).

Chiar dacă România nu intră încă în clasamentul OpenSignal, de remarcat este că recent doi dintre operatorii de telefonie mobilă din România au anunțat lansarea serviciilor 4G care care permit transferuri de date la viteze de până la 300 Mbps. Cu toate acestea, nu există măsurători și date oficiale legate de viteza medie de download în ceea ce privește internetul mobil, la nivelul întregii țări. Însă, cert este că, dacă până în urmă cu doi ani, una dintre principale provocări ale României, legate de creșterea acestor date privind viteza medie a internetului mobil, era, printre altele, și o penetrare destul de lentă a dispozitivelor smart, operatorii susțin că, din 2012 încoace, piața acestui segment a crescut puternic, iar această problemă începe să dispară. Spre exemplu, anul trecut vânzările de smartphone-uri s-au dublat în comparație cu anul precedent, iar rata de creștere continuă să accelereze.

În acest an, International Data Corporation (IDC) estimează că la nivel mondial se vor comercializa peste 1,25 miliarde de smartphone-uri, în creștere cu 23,7% față de 2013. De asemenea, mai estimează că, până în 2018, cifra vânzărilor va atinge circa 1,8 miliarde de unități. Însă, în piețele emergente, această creștere a fost mult mai mare, depășind 50%, începând cu 2011, conform datelor IDC. De asemenea, o importantă creștere au înregistrat dispozitivele de tip phablet (smartphone-uri cu ecrane între 5,5 inci și 7 inci), care potrivit IDC vor ajunge la o cifra de vânzare de 175 de milioane de unități în 2014, iar pentru anul viitor compania de cercetare estimează că vor ajunge la 318 milioane de unități, depășind astfel cifra de vânzare a tabletelor, care anul viitor ar putea ajunge la un volum de vânzare de circa 233 milioane de unități, conform celor mai recente date IDC. „Este clar că zona de mobile computing este un domeniu în care consumatorii încă încearcă să își dea seama care este combinația de dispozitive și care sunt dimensiunile ecranelor care li se potrivesc cel mai bine. Ceea ce azi pare să fie vârful de trend, ar putea fi înlocuit cu ușurință mâine. În timp ce noile telefoane apar pe piață cu ecrane din ce în ce mai mari, tabletele devin un înlocuitor tot mai puternic pentru PC-uri și, mai mult, intră în luptă și smartwatch-urile”, explică și Tom Mainelli, program Vice President în cadrul diviziei de dispozitive a IDC.§

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii