Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Bani și Investiţii |
|

Încrederea în bănci se câștigă greu

Românii au percepții rezervate față de băncile comerciale. Este firesc să fie așa, după falimentele bancare din anii ’90, după criza economică din 2009 și criza creditelor în franci elvețieni, la care se adaugă aroganța bancherilor.
corebusiness PB banci.indd

Circa 39,6% dintre românii din mediul urban, în 2017, cu vârste între 14 și 64 de ani, erau de acord și total de acord cu afirmația „Prefer să țin banii în casă, nu am încredere în bănci”, conform studiului SNA – Focus, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Acest nucleu de români, care nu au încredere în sistemul bancar, este destul de mare. Demn de remarcat este faptul că, începând din 2007, când procentul era de 25%, acesta a tot crescut până la aproape 40%.

Altă afirmație interesantă din studiul BRAT este: „Băncile sunt interesate doar de banii noștri și de beneficiile pe care le pot avea de pe urma acestora”. În 2017, au fost de acord și total de acord circa 63,6% dintre orășeni, cifră situată la nivelul anului 2007 (62,8%). Românii au dreptate: băncile din România, prin comportamentul practicat de-a lungul celor două decenii și jumătate de capitalism, au arătat că sunt mult mai interesate de banii și profiturile lor decât de clienți.

Mai dureroasă este următoarea afirmație:
„În general, banca mă ajută în ceea ce vreau să fac”. Sunt de acord și total de acord circa 28,5%
dintre românii din mediul urban, în anul 2017. Este un procent foarte slab și dovedește, dacă mai era nevoie de subliniat, cât de mult se implică băncile în nevoile reale ale clienților.
Această cotă era de 41,8% în 2007. Adică, în urmă cu 10 ani, 41,8% dintre orășeni erau de acord și total de acord cu această afirmație. Cota s-a prăbușit la 23,7% în 2013, reprezentând nivelul cel mai de jos al acestui răspuns.

Câteva cifre din studiul BRAT ar trebui „mestecate” cu mare atenție de oameni de marketing din băncile mai mari sau mai mici. Românii din mediu urban nu sunt interesați de reclamele la serviciile financiar-bancare. Doar 21,6% dintre respondenți sunt interesați de aceste reclamele (de acord și total de acord). Este o cifră extrem de mică, aceasta fiind de 31,2% în 2007. La cât de anoste și stupide sunt reclamele bancare din calupurile de publicitate TV este firesc să se înregistreze în prezent aceste cote.

Studiul SNA – Focus mai conține și întrebări despre atitudinea față de serviciile companiilor de asigurări. Circa 53,6% dintre orășeni au declarat că: „Nu închei decât asigurări obligatorii.” Adică, alte tipuri de asigurări nu sunt de interes pentru mai bine de jumătate din locuitorii orașelor.

Același studiu arată că doar 5,2% din populația urbană care utilizează servicii bancare, reprezentând 228.000 de persoane cu vârste între 14 și 64 de ani, este formată din întreprinzători particulari. În schimb, salariații cu funcții de conducere sau cu studii superioare sunt în proporție de 18% din totalul populației urbane care accesează servicii bancare de orice fel. Nucleul dur al clienților bancari din mediu urban este format din salariații fără funcții de conducere: 43,4%.

Întreprinzătorii particulari care au credite de orice fel reprezintă 6,2% din totalul clienților cu credite. Ponderea cea mai mare a românilor care au accesat credite este deținută de salariații fără funcții de conducere (45%). Cei cu funcții de conducere sau cu studii superioare sunt în proporție de 19,8%, adică 188.000 de persoane. O pondere destul de însemnată a celor cu credite este deținută de cei care lucrează temporar sau nu lucrează (pensionari, femei în concediu de maternitate): 28,9% din totalul populației cu credite din mediul urban. (Este vorba și de accesul la creditele oferite de Instituțiile Financiare Nebancare – IFN, care se obțin mai ușor decât la băncile comerciale.)

Studiu SNA – Focus al BRAT relevă o neîncredere crescândă a românilor în sistemul bancar. Lipsa de încredere nu se datorează românilor, chiar dacă au o educație financiar-economică scăzută, ci băncilor, care nu sunt în stare să ofere o minimă educație clienților prin campaniile de comunicare.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii