Cautare




, Contributor

Media şi entertainment |
|

Andrei Ovezea: „Formația e ca o afacere pe care o faci tu cu câțiva prieteni” #împreunăevoluăm

O poveste despre pasiune. muzică, business, marketing și despre cum pot conviețui toate acestea.
Band_final_2

Câți dintre noi ar putea răspunde, cu exactitate, la întrebarea: „Ce făceai în data de 29 ianuarie din anul în care ai absolvit liceul?”. Probabil că foarte puțini, dar Iris Danciu, elevă în clasa a XII-a la Liceul de Artă din Tîrgu Mureș, își va aminti cu siguranță și peste zece ani ce a făcut în seara de 29 ianuarie 2016: a cântat, alături de colegii săi din formația The Pinwheels, la Arenele Romane, în fața unui public de câteva sute de persoane, la Gala Metalhead Rock Alternative Awards, unde formația a primit premiul „Best Romanian Alternative Newcomer”.

Acesta ar putea fi începutul unui articol despre povestea de succes a unei formații rock românești și poate că va fi, peste câțiva ani. Deocamdată, este doar descrierea, pe scurt, a celui mai important concert al tinerei formații, înființată cu doar un an în urmă. „The Pinwheels este o trupă care merită «împinsă», eu îi difuzez. Au luat acest premiu și au câștigat expunere, care este un balon de oxigen, e o recunoaștere a muncii lor. Lumea crede că a face muzică e incredibil de ușor, dar oamenii ăia lucrează de le sar capacele ca să ajungă să cânte așa, sunt niște creatori”, spune Cristi „Kirk” Chirculescu, unul dintre cei mai experimentați oameni de radio din România și fondatorul Radio Trib, un post online de muzică indie și rock în preponderență românească.

Miluță Flueraș: ”Să nu renunți!” #impreunaevoluam

The Pinwheels este una dintre zecile, poate sutele de trupe rock din așa-numitul „underground” – Goodbye to Gravity, care a devenit cunoscută publicului larg, din păcate, doar în urma tragediei din clubul Colectiv, era o astfel de trupă –  cărora li se adaugă formații și artiști din alte genuri muzicale precum hip hop, jazz sau muzică electronică. Potrivit unui curent de opinie care circulă în această parte nevăzută a industriei muzicale, entitățile care ar trebui să promoveze aceste formații sunt casele de discuri și posturile de radio.

Radioul rămâne în continuare mijlocul de comunicare în masă preferat de majoritatea românilor pentru ascultatul muzicii, potrivit unei prezentări făcute de Sergiu Biriș, CEO și cofondator al platformei de streaming Zonga, în cadrul Mastering the Music Business, conferință dedicată industriei muzicale din România.

Așadar, cel mai ușor pentru formațiile necunoscute publicului larg ar fi să fie difuzați la radio. O simplă privire aruncată asupra topului pe anul trecut al celor mai difuzate piese muzicale la posturile de radio mainstream este însă suficientă pentru a observa că acest lucru este dificil de realizat: aproape o treime (30 de piese) din top 100 cele mai difuzate melodii anul trecut la radiourile mainstream aparțin cântăreților sau formațiilor din top 10, potrivit datelor Media Forest. Cu alte cuvinte, aceiași zece artiști au cel puțin câte două melodii (recordul îl deține Andra, cu șase piese) între primele 100 cele mai difuzate piese în 2015. „Radioul și TV-ul sunt afaceri care funcționează după modele de business și specificații încetățenite, unele nu sunt românești, sunt tipuri de playlisturi care vin din trusturile din care fac parte respectivele radiouri”, explică Vlad Bușcă, Head of Digital în cadrul casei de discuri Universal Music România, care a promovat totuși, chiar în aceste condiții, trupe din underground.

Un exemplu de formație rock care a reușit să se impună pe piața muzicală din România, în ciuda acestor dificultăți, este Vița de Vie, care a aniversat pe 20 februarie 2016, printr-un concert la Arenele Romane, două decenii de activitate. „Vița de Vie e o trupă de prim rang în zona rock din România și este trist să nu aibă nici 2.000 de spectatori la un concert aniversar de 20 de ani. Este vina industriei! Vița de Vie este o formație care nu prea a avut parte de difuzări la radio și au crescut singuri. Problema nu este la public, ci la cei care ar fi trebuit să promoveze aceste formații și nu au făcut-o pentru că «noi nu dăm chitară la radio». Să le fie rușine că nu dau chitară!”, se „aprinde” Kirk.

În ritm de rock #impreunaevoluam

Din fericire, formațiile și cântăreții la început de drum au și altă variantă, în afara radioului, din perspectiva promovării și marketingului: internetul, mai exact rețelele sociale și platformele video. „Fără marketing în ziua de azi nu faci absolut nimic. Am investit niște bani în Facebook, în boost-uri, și am ajuns la peste 4.200 de like-uri pe pagină”, spune Ștefan Bereș, liderul formației de rock simfonic Invictus. „Trebuie un pic privit ca un business totul. Până la urmă, încerci să vinzi un produs și pentru asta trebuie să-i faci promovare, trebuie să faci bani”, explică Ștefan Bereș.

Obiectivul, în primii ani, este să ieși pe zero. „Formația e ca o afacere pe care o faci tu cu câțiva prieteni. În primii doi ani, ca în orice business, trebuie să fii pe zero și nu pe minus. Ideal este, evident, să ai un impresar care să se ocupe de tine și tu să stai în sala de repetiții și să dai concerte Când ești la nivelul nostru însă, trebuie să ți le faci singur pe toate, până te observă cineva. E mult de muncă până să ajungi să investească cineva în tine”, spune Andrei Ovezea, bateristul de la Invictus.

Atât The Pinwheels, cât și Invictus, trupe care au la activ câte un album și lucrează în prezent la noi materiale discografice, promovează prin rețelele sociale muzica și activitatea lor, iar videoclipurile – ambele formații au realizat câte un videoclip din resurse proprii – sunt elemente foarte importante, care le pot aduce în atenția publicului și a caselor de discuri. „Orice artist trebuie să încerce absolut orice, trebuie să trimită materiale la o casă de discuri, trebuie să trimită la radiouri la care ei cred că ar putea să intre – sunt unele radiouri care difuzează mai multe tipuri de muzică. Ei trebuie să încerce, nu poți să te rezumi la sala de repetiție sau la un concert în club odată la șase luni, pentru că nu știi de unde sare iepurele sau cui îi place sau ce om important atingi cu aceste activități. Ei trebuie să facă eforturile acestea pe social media, să fie activi pe Facebook, să strângă o bază de fani”, explică Vlad Bușcă, adăugând că faptul că o formație din underground poate prezenta materiale deja finalizate, de calitate, precum albume sau videoclipuri, este de asemenea important pentru factorii de decizie din cadrul caselor de discuri.

Până acum am vorbit mai mult despre formă – promovare, marketing – și mai puțin despre fond, adică muzica. Iar muzica se aude cel mai bine la concertele live. „Concertele sunt și trebuie să fie o sursă de venit. Nu trebuie să-și faci un țel din asta, pentru că oricum banii pe care-i iei din acele cântări n-o să-ți ajungă decât să-ți plătești sala de repetiții, drumul la concerte, cazarea, dar măcar nu scoți bani din buzunar”, explică Vlad Bușcă.

Atunci când vorbești despre rock și underground, toată lumea știe că, la un moment dat, va apărea în discuție tragedia din Colectiv. Discuțiile pe care le-am purtat pentru realizarea acesui articol nu au făcut excepție de la această regulă. ”Am crezut că, după Colectiv, vom deveni toți mai buni și că vom uita de toate prostiile pe care le-am făcut, voluntar sau involuntar, de-a lungul timpului. Era frumos și mesajul, împreună rezistăm, însă împreună ar trebui să și creăm”, spune Kirk. „E foarte bine că vecinul are o capră mișto, hai să nu-i arunc otravă caprei lui și să-mi cresc și eu capra mea să fie mai frumoasă și atunci mă mai vede unul peste gard și crește o capră și mai frumoasă. Asta ar trebui să se întâmple acum, să se adune toți și să-și cam lase orgoliile. Ar trebui să recunoaștem, de exemplu, când un alt artist a scos o piesă bună. Aș vrea să văd cât mai mulți împreună, stând și discutând.

Vlad Bușcă spune că aceeași calitate ca în scena rock underground există și în jazz, și în hip hop. „Zona underground este foarte mare și până la urmă toată lumea a plecat de acolo, nu a ajuns nimeni direct sus, e ca o celulă de bază a muzicii. Este un ecosistem în care toți cei implicați – artiștii, managerii lor, oamenii de PR, sfătuitorii, agenții de booking, casele de discuri – trebuie să încerce să facă cât mai bine ceea ce fac”, explică el.

Și publicul? Care este rolul său în toată această evoluție prin unire a unei comunități? Răspunsul este simplu: acela care a fost întotdeauna, să consume produsele formațiilor preferate (bilete la concerte, albume în format fizic, merchandise) pentru a le susține financiar, astfel încât să poată să se bucure în continuare de muzica lor

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii