Cautare




, Forbes Staff

Lideri |
|

Imperiul francizelor

KFC WIFI TEST
Povestea celui mai mare operator de francize din România, spusă, în premieră, chiar de omul care a construit acest imperiu.

Dacă există câteva branduri de restaurante internaționale adânc implantate în memoria românilor, atunci cu siguranță că acestea ar fi, dacă am lua în calcul apariția lor pe piață, Pizza Hut, McDonald’s și KFC. Dacă McDonald’s a intrat în mod direct pe piață, celelalte două branduri au fost aduse în franciză de un grup de investitori pe cât de discreți, pe atât de puternici. Portofoliul celor supranumiți „regii francizelor“ s-a extins permanent, iar acum au început să își dezvolte afacerile cu restaurante și în Europa de Vest. Regăsiți în paginile următoare, pentru prima dată, întreaga poveste a celui mai mare portofoliu de francize din România, spusă în premieră pentru Forbes România chiar de omul care a construit acest imperiu. Lucian Vlad a emigrat în Statele Unite, în prima parte a anilor ’80. A terminat în România o facultate tehnică și era de profesie inginer, dar în Statele Unite, parcursul său profesional a avut schimbări importante. A fost mai întâi programator, iar apoi analist. Crede că succesul său ulterior în afaceri se datorează tocmai acestor schimbări. „Combinația aceasta, între gândirea pragmatică a unui programator și exactitatea unui inginer sau a unui analist. Asta are o mare legătură cu sistemele de franciză, care în general sunt ca un fel de rețete de afaceri“, afirmă el.

S-a întors în România la începutul anilor ’90, regimul comunist fiind, după cum susține, unul dintre motivele emigrării sale. Odată ajuns în țară, Lucian Vlad a început să se gândească să dezvolte ceea ce văzuse în Statele Unite, iar spiritul său antreprenorial a ieșit la iveală și s-a concentrat pe ideea de restaurante de sistem.

  „Imediat după 90, dispărând motivul plecării mele, m-am repatriat și am observat că în România, pe lângă altele, lipsesc aceste restaurante de sistem, care, în America, erau la tot pasul. Și atunci asta a fost ideea mea. Cum să fac să aduc un restaurant de sistem? Și am încercat cu diverse branduri.“

A încercat pe rând, cu McDonald’s, Pizza Hut și KFC, dar s-a lovit de refuzul acestora, deoarece era mult prea devreme pentru o țară abia ieșită din bezna comunismului. „Sunt zeci de mii de francize. Cu KFC am încercat, dar au zis că e prea devreme, și Pizza Hut a zis că e devreme. Într-adevăr, țara nu era pregătită pentru așa ceva, dar am insistat cu Pizza Hut și am reușit să-i conving să vină. Am negociat câteva luni și, până la urmă, au acceptat să semneze cu noi pentru o unitate.“ Prin perseverență, Lucian Vlad reușea să aducă franciza Pizza Hut în România și deschidea în 1994 primul restaurant, în zona Dorobanți din Capitală. La început, printre investitori se aflau, pe lângă Lucian Vlad și puternici oameni de afaceri români, dar și investitori americani, care, rând pe rând, s-au retras din afacere, participațiile lor fiind preluate de cei trei investitori români.

„Sunt prieten cu Radu Dimofte de peste 30 de ani, încă dinainte de a pleca în America. Ne-am revăzut în SUA (omul de afaceri Radu Dimofte a emigrat la rândul său în Statele Unite înainte de revoluție, reîntorcându-se după căderea regimului comunist – n. red.) și ne-am reîntâlnit în România, el plecând mai devreme decât mine din America. Radu Dimofte a organizat grupul de investitori, în care eram și eu, și Nicolae Badea.“ În lipsa unei structuri foarte transparente a acționariatului – pe lista acționarilor au figurat, multă vreme, companii înregistrate în țări din străinătate, precum Cipru -, printre numele vehiculate ca acționar a figurat, frecvent, și cel al omului de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, care mai avea, de altfel, afaceri comune cu Radu Dimofte. „Domnul Popoviciu nu a fost niciodată acționar. Nici direct, nici indirect. Presa mai interpretează anumite lucruri”, afirmă Lucian Vlad.

Suma investită în primul restaurant din Dorobanți a fost de 1,2 milioane de dolari, o sumă uriașă, dacă ne gândim că era vorba despre o investiție de mare risc. „Ca să înțelegeți mai bine ce vremuri erau, și de ce a fost atât de mare investiția, este de ajuns să vă gândiți că, atunci, în România, nu existau plăci de gips-carton, deci a trebuit să aducem aproape totul din afara țării“. Dar succesul nu a întârziat să apară: în primele luni, cozile se întindeau de la intrare și până în piața Romană, iar Lucian Vlad spune că erau aproape oricând pe parcursul zilei între 20 și 50 de oameni la coadă.

„După ce am început să dezvoltăm lanțul Pizza Hut, cei de la KFC, care se aflau sub același acoperiș (cele două rețele de restaurante erau deținute la acea vreme de către același proprietar, corporația americană Pepsico – n.red.), au venit la noi și ne-au invitat să luăm franciza. Asta după ce ne-au refuzat înainte, când îi abordasem noi“, spune omul de afaceri cu satisfacție. Recunoaște însă că era puțin reticent cu privire la succesul pe care îl vedea pentru KFC. Știa că afacerea Pizza Hut era foarte profitabilă, însă nu știa ce va fi dacă ar lua franciza KFC.

„Dar am făcut socoteala, m-am gândit că s-ar putea să o ia altcineva, și în loc să o ia altcineva, mai bine am fi luat-o noi.“ De atunci, restul este istorie, singura direcție fiind creșterea. „În general, francizorul te împinge să dezvolți afacerea, tu mai ții un pic o balanță între ce se întâmplă în jurul tău, între evoluția economiei și numărul de restaurante. Dar, dintr-o prudență bine calculată, am decis să nu ne punem toate ouăle în același coș.“ Lucian Vlad spune că numărul mare de restaurante și diversitatea portofoliului pe care l-a construit între timp au ajutat afacerea să treacă cu bine peste criză, deoarece, până la urmă, toată lumea mănâncă, indiferent că e criză sau nu.

„Diversificarea portofoliului este unul dintre felurile de a crește, pe lângă numărul de unități“, adaugă Lucian Vlad, al cărui portofoliu de francize include, pe lângă Pizza Hut și KFC, și Hard Rock Cafe, Paul sau Cinnabon, dar și Pizza Hut Delivery, un concept de livrare la domiciliu, care furnizează, începând din 2007,  produse la pachet şi prin livrare.

Rețeaua KFC din România avea 63 de restaurante, la finalul anului trecut, și un număr de peste 30 de milioane de clienți, cifra de afaceri a companiei depășind anul trecut 400 de milioane de lei, cu un profit de peste 46 de milioane de lei, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. În același timp, compania American Restaurants System, care operează cele 21 de restaurante Pizza Hut și 15 restaurante Pizza Hut Delivery, a avut o cifră de afaceri de aproape 182 de milioane de lei și un profit net de peste 3,3 milioane de lei. „Hard Rock Cafe este unul dintre cele mai interesante din portofoliu. Suntem foarte mândri, pentru că restaurantul din București e printre puținele din lume care oferă concerte și muzică live. O bucurie în plus, este legat și de perioada în care suntem născuți. Noi suntem din generația Woodstock“, zâmbește omul de afaceri, în vârstă de 60 de ani. Un alt element care face interesantă povestea este faptul că brandul este deținut, de circa un deceniu, în urma unei tranzacții de circa un miliard de dolari, de către tribul indian Seminole, foarte prolific în industria jocurilor de noroc.

Compania care operează restaurantul deschis la începutul anului 2008, în zona de nord a Capitalei, Midi Development, a avut în 2016 cel mai bun an de până acum, cu afaceri de 16,3 milioane de lei și un profit net de 2,6 milioane de lei, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Lucian Vlad are o poveste interesantă și despre aducerea brandului Paul, cu atât mai mult cu cât unul dintre partenerii săi de afaceri este un mare amator de dulciuri. „Radu Dimofte m-a întrebat de câteva zeci de ori care sunt intențiile noastre în acest segment“, glumește Lucian Vlad. „Mi s-a părut că dintre toate brandurile, Paul ar fi cel mai potrivit, având în vedere gradul ridicat de standardizare, pe de o parte, dar și faptul că este un brand european, cu o prezență internațională importantă. Este un brand foarte bun, dar ritmul de extindere nu poate fi la fel ca la celelalte branduri, deoarece se adresează unei pături a populației“, adaugă Lucian Vlad, care afirmă că brandul este o prezență obișnuită la recepțiile făcute de Ambasada Franței. „Suntem europeni și puțin filofrancezi, deci s-a potrivit foarte bine în portofoliu.“

Dar franciza Paul nu a fost foarte simplu de adus în România, pentru că brandul franțuzesc are un concept aparte. „Nu este vorba doar despre calitatea produselor, ci despre atmosfera pe care ți-o conferă fiecare unitate în parte. Paul aparține familiei Holder (care controlează, de asemenea, un alt brand franțuzesc cu tradiție, Laduree – n.red.), care sunt mari colecționari de antichități. Restaurantele sunt proiectate special sub îndrumarea grupului, această condiție făcând parte din contractul de franciză. Iar unele dintre mese, scaune, galantare sau alte obiecte de decor sunt originale din Franța anilor 1800, deci nu e butaforie. De aceea, prezența Paul în centre comerciale este ca un fel de oază, o experiență specială pentru consumatori.“

Compania care operează, începând cu noiembrie 2008, brutăriile Paul, Moulin D’Or, a avut în 2016 cel mai bun an de până acum, cu afaceri de 39,4 milioane de lei și un profit net de 2,4 milioane de lei, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. În prezent sunt deschise 17 brutării Paul, cu peste cinci milioane de clienți, în fiecare an. Cinnamon Bake & Roll, compania care operează, din octombrie 2009, lanțul de brutării Cinnabon, ajuns la două locații, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,7 milioane de lei și un profit de aproape 0,4 milioane de lei, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Practic, grupul cu aproximativ 120 de restaurante a terminat anul trecut cu afaceri cumulate de peste 640 de milioane de lei (142 de milioane de euro), în creștere cu aproximativ 25%, faţă de anul anterior. După ce a construit, lucrând chiar și 14 ore pe zi, cel mai mare operator de francize de pe piața
HoReCa, Lucian Vlad a decis, „undeva în jurul anului 2008“, că este momentul să se retragă din managementul operațional. A rămas însă implicat, din postura de acționar, atunci când sunt luate deciziile strategice.

„Mi-am dat seama că am crescut atât de mult, încât eu, care sunt un antreprenor, nu mai am pregătirea necesară să conduc o companie atât de mare, că sunt oameni care au pregătirea necesară pentru a duce mai departe din punct de vedere operațional compania. Astfel, am ales profesioniști de talie internațională, care să aibă acel gravitas pentru un CEO. În plus, mi s-a părut că aș face mai bine pentru companie să-i las pe tinerii pe care i-am crescut să conducă diversele departamente, fără implicarea mea directă, pentru că sunt tineri, au idei bune și pentru că foamea tinerilor, în general, duce la succes. Acum particip la deciziile normale ale unui acționar: viziune, strategie, Taco Bell.“

Într-adevăr, Taco Bell, un alt brand deținut, alături de KFC și Pizza Hut, de către grupul Yum!,  este următoarea linie de restaurante de sistem ce se va deschide, foarte curând, în București, și în care Lucian Vlad crede foarte mult. El nu oferă însă foarte multe detalii despre acest proiect, care își va face oficial apariția în această toamnă, în cadrul Băneasa Shopping City.

De conducerea operațională a grupului se ocupă, începând din 2017, Mark Hilton, un executiv cu experiență importantă la nivel internațional în domeniul restaurantelor de sistem. Hilton a fost director operațional pentru Europa în cadrul grupului Yum!, fiind responsabil, printre altele, pentru lansarea în Europa a brandurilor Taco Bell și PHD, dar a ocupat și funcția de vicepreședinte pentru operațiuni internaționale pentru rețeaua Sbarro. Hilton a fost începând cu 2011, advisor pentru businessul fondat de Lucian Vlad, care a devenit unul dintre puținele cazuri de extinderi la nivel internațional. Au fost deschise două unități KFC în Moldova, dar, mai ales, două unități în vestul Europei, în Italia. „Ne-am gândit că o țară din vestul Europei ar fi o idee bună“, explică Lucian Vlad.

Planurile pentru zona de nord-est a Italiei aveau în vedere trei restaurante în acest an și aproximativ 20, în următorii cinci ani, conform unor declarații anterioare ale lui Hilton. O altă mutare strategică în ultima perioadă a fost gruparea operațiunilor KFC şi Pizza Hut de pe toate piețele sub o societate de tip holding, Sphera Franchise Group, controlată de Lucian Vlad, Radu Dimofte și Nicolae Badea. Această reorganizare urma să aducă, potrivit lui Hilton, oportunități de creştere, dar și posibilitatea atragerii unor noi branduri în portofoliu. Taco Bell, deținut la rândul lui de către grupul Yum!, la fel ca Pizza Hut și KFC, va fi primul nou brand intrat oficial în portofoliul Sphera Franchise Group, însă planurile de viitor iau în vedere și alte branduri, conform lui Lucian Vlad. Omul de afaceri nu vrea să facă niciun comentariu, însă, atunci când vine vorba despre posibilitatea listării la bursă a operațiunilor Sphera Franchise Group, așa cum a fost recent vehiculat în presa centrală. Acum, după retragerea din activitatea operațională, Lucian Vlad petrece mult mai mult timp cu familia lui, în Franța, unde locuiește și unde cei doi copii merg la școală. Pasionat de călătorii, afirmă mai în glumă, mai în serios, că vine în România „ori de câte ori este nevoie și mai gândesc despre afacerea asta, cât să nu deranjez, cât să aduc doar părți pozitive.”

În ultimii ani a călătorit mult prin lume și a văzut cam toate continentele. Îl impresionează cultura locală, iar cel mai mult i-a plăcut în Africa. Afirmă că nu regretă nimic din ce a făcut, nicio decizie pe care a luat-o, își asumă totul și consideră că a făcut cel mai bun lucru pe care ar fi putut să-l facă la momentul respectiv. Emigrarea și America, prin extensie, l-a ajutat foarte mult, i-a deschis noi orizonturi și de aceea a putut veni pe piața din România cu ceva ce nu exista. „Eu am venit aici cu ceea ce nu exista absolut deloc pe piața românească, respectul pentru consumator. Mulți tineri nu au trăit vremurile acelea, dinainte de 1989. Noi când eram tineri mergeam la restaurant emoționați de ospătar. Deci ospătarul era cel care conducea toată treaba, nu clientul, așa cum ar fi trebuit; clientul doar se întâmpla să fie acolo.“ Antreprenorul îi sfătuiește pe oameni să fie atenți, întotdeauna, la nevoile și dorințele consumatorilor, să reușească să înțeleagă și să-i citească pe clienți, să meargă în aceeași direcție cu ei. Când vine vorba despre momentul când „a simțit succesul“, Lucian Vlad preferă să rămână modest. „N-am ajuns încă acolo. Sper să vină.“ Este de părere că provocarea cea mai mare o reprezintă modul de gândire al noii generații, care este complet diferit față de generația sa.

„Am fost autocrat, când a fost nevoie, apoi democrat, când lumea știa despre ce e vorba și ce trebuie să facă în acest business. Mi-a plăcut mereu să mă sfătuiesc cu toată lumea, înainte să iau o decizie, mai ales cu tinerii care au idei bune. Dar n-am fost niciodată de tipul laisser-faire, nici în viață, în general, nici în business. Rămân un antreprenor.“

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii