Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Bani și Investiţii |
|

Ieșirea din post-criză

Când încep să adune grămezi de bani, băncile din România nu se grăbesc să le înmulțească, prin credite, deși este una dintre principalele atribuții ale jobului. Paradoxul se destramă când se ordonează cifrele.
shutterstock_555787264

Record după record au doborât profiturile băncilor după primul trimestru al acestui an și rezultatele finale ale anului trecut. Un profit net de aproape 307 milioane de lei a obținut BRD, în primul trimestru, de 4,9 ori peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Acesta este cel mai mare profit raportat în sistemul bancar românesc, în primele trei luni ale acestui an. Reprezintă 26,5% din profitul de 1,24 de miliarde de lei obținut de băncile din țara noastra, în aceeași perioadă, cel din urmă majorându-se cu 6,4% față de rezultatul primelor trei luni ale anului trecut. Profitul acesteia și al primelor două bănci, BCR, cu un rezultat de 196,3 milioane lei, și Banca Transilvania, cu 270 milioane de lei, au cumulat 64% din tot profitul sistemului. Dacă s-ar menține acest ritm de creștere, băncile ar cumula un profit de aproape cinci miliarde de lei, cel mai ridicat nivel obținut vreodată.

Un secund cu aspirații de lider. BRD a obținut un rezultat bun, în ciuda faptului că, după ani buni pe locul doi, a fost depășită de Banca Transilvania. Banca din Cluj-Napoca a ajuns să dețină o cotă de piață de 13,15% la finele anului trecut, și de 13,18%, la 31 martie 2017 (cu active în valoare de 51,9 miliarde de lei). BRD avea o cotă de piață de 12,85% la sfârșitul anului trecut, și de aproape 12,74%, la finele lunii martie 2017 (cu active de aproape 50,15 miliarde de lei). Diferența era minimă, de 0,44%, dar s-a accentuat și a avansat de la 1,1 miliarde de lei, la finele anului trecut, la 1,75 miliarde de lei, la 31 martie 2017. Liderul, de necontestat, încă, se menține BCR, care a ajuns la o cotă de aproape 17,15%, la finele lunii martie, cu active de 67,52 miliarde de lei, iar, la sfârșitul anului trecut, avea o cotă de 16,5%, la active de 65 de miliarde de lei. Diferențele s-ar putea modifica semnificativ, dacă se concretizează preluările multidiscutate în presă a Băncii Românești, pentru care se pare că se fac ultimele negocieri, a Piraeus Bank și a Bancpost. BT și-a reconfirmat interesul pentru preluarea unor competitori. Banca Românească avea o cotă de piață de 1,6%, anul trecut (cu active în valoare de 6,3 miliarde de lei), aproape jumătate față de nivelul de 2,9% din 2008. Piraeus Bank avea, anul trecut, o cotă de piață de 1,5% la active de 7 miliarde de euro, fiind, de asemenea, în scădere. Vânzarea Bancpost ar fi una dintre cele mai importante mutări de pe piața bancară, în condițiile în care avea, în 2015, o cotă de piață de 3%, la active de 11,387 de miliarde de lei, ceea ce o plasa pe locul al nouălea.

Situația este de două ori bună. Dintre cele 37 de bănci din sistem, 26 au avut profit în primele trei luni ale acestui an, iar 11 au înregistrat pierderi, arată datele Băncii Naționale a României, publicate de Ziarul Financiar. Rezultatele se încriu în trendul ultimilor doi ani. Anul trecut, 27 de bănci au obținut un profit cumulat de 4,7 miliarde de lei, iar zece bănci au adunat o pierdere de 450,4 milioane de lei. Eliminarea din portofoliu a creditelor neperformante (non-performing loans, NPL) și reducerea nivelului provizioanelor, precum și alți factori au contribuit mai mult la aceste rezultate. Rata creditelor neperformante a ajuns la 9,36%, la 31 martie 2017, mult sub nivelul de 13,5% din aceeași perioadă a anului trecut, iar ținta pentru sfârșitul acestui an este între 5% și 6%, cât media europeană. În aceste condiții, rata de solvabilitate a atins 19,8%, la finele lunii aprilie, cel mai ridicat nivel obținut vreodată și aproape dublu față de nivelul minim obligatoriu, de 10%.

Problema. Partea negativă a triumfului este că are prea puțină legătură cu finanțările acordate de bănci. Raportul credite/ depozite era de 80,4%, în finele primului trimestru, față de 87%, în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în anii 2008-2009, varia între 119% și 124%, nivel mai apropiat de cel din țările europene. Depozitele erau de peste 277,5 miliarde de lei, cu aproximativ 9% peste nivelul din 2008, iar soldul total al creditelor private (populație și companii nefinanciare) era cu 3,2% mai mare la finele lunii aprilie 2017, față de aprilie 2016, fiind de 223 miliarde de lei. Creșterea este de 6,8% față de nivelul din 2010, dar datorită unui avans puternic în primele patru luni din acest an, nu evoluției de plus 1%-2% din 2015 și 2016. Avansul este redus față evoluția economiei – creșterea PIB de 3,7%, în 2015, de 4,8%, în 2016, și de 5,7%, în primul trimestru al acestui an.

„Băncile care vor profitabilitate au înțeles că numai din plăți și din schimburi valutare nu au cum să-și întrețină structurile. Este nevoie să dați credite mai multe, ca să fiți profitabili, dar în condiții de prudență. Asta înseamnă să întelegeți nevoile clientului, să dezvoltați încredere reciprocă, spiritul de negociere, benevolență. Într-adevăr, sunt și lucruri care nu depind de noi“, le-a recomandat bancherilor Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, la „Forumul Pieţei Financiare“, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Sergiu Oprescu, președintele Consiliului director al ARB, a subliniat, în mai multe rânduri, că este nevoie de creșterea intermedierii financiare (creditul privat acordat de bănci) din România, care la 29% este cel mai redus nivel din Uniunea Europeană (UE) și care este apropiat de nivelurile de dinaintea aderării la UE. În 2008, creditul neguvernamental reprezenta 38%, raportat la PIB. Sistemul bancar are capacitatea de a deservi creșterea intermedierii financiare, deoarece este unul dintre cele mai bine capitalizate sisteme din UE și unul dintre cele mai lichide sisteme bancare din UE, cu un nivel de lichiditate imediată de 40%, față de 30% la nivelul băncilor europene, potrivit președintelui ARB.

Scăderea intermedierii financiare a fost provocată și de întârzierea sincronizării dintre ciclul financiar și cel economic. Bancherii susțin că desincronizarea este normală, după o criză. Oprescu a apreciat că resincronizarea a început anul trecut, dar ar fi trebuit să înceapă mai devreme. Situația are însă diverse cauze. Isărescu menționa că marile corporații preferă să se împrumute din exterior și „acest lucru are o serie de consecințe: intermedierea financiară pare a fi foarte redusă, iar datoria privată externă – foarte mare“. Datoria externă a corporațiilor totaliza patru miliarde de euro, iar a IMM-urilor 1,1 miliarde de euro, cele două categorii reprezentând un volum de datorie externă echivalent cu circa 22% din soldul creditului acordat firmelor de către băncile rezidente. Restul de datorie externă este contractat într-o proporţie majoritară de microîntreprinderi şi IMM atipice (35,5% din stocul de credit bancar), dintre care aproximativ 70% l-au accesat companiile din sectorul imobiliar. Toată datoria externă pe termen lung era de 70,2 miliarde de euro, la sfârșitul lunii aprilie 2017.

Revanșa creditului în lei. Din creditele pentru populație, cea mai mare pondere (58,8%) aveau, la sfârșitul primului trimestru, cele în lei (131,3 miliarde de lei), care au crescut cu 13,5% față de perioada similară din 2016, iar cel în valută (91,9 miliarde de lei) s-a redus cu 8,7%. La nivelul anului 2012, raportul era invers – creditarea în valută depășea 65%.

Din creditele în lei, 69,3 miliarde de lei erau pentru populație, în creștere cu 21%, și 62 miliarde de lei pentru companii, o majorare cu 6%. Pe segmentul în valută, 44,9 miliarde de lei erau pentru populație, în scădere cu 12,6%, și 46,9 miliarde de lei pentru companii, în scădere cu 4,7%. Aproximativ 4,5 milioane de români aveau un credit de consum, arată datele BNR, dar cifra le include și pe cele acodate de IFN-uri și creditele imobiliare.

Creditele în lei au urcat, în ultimii ani, datorită reducerii dobânziilor la lei, ajungând aproximativ la același nivel cu cel în valută, după ce dobânda de politică monetară a tot fost scăzută, fiind stabilită la 1,75%, din mai 2015. Vânzarea de credite neperformante și finanțarea creditării din resurse interne au mai contribuit la reducerea ponderii creditelor în valută. În ultimii doi – trei ani, băncile au vândut credite neperformante în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro. Doar anul trecut au vândut NPL-uri de 1,4 miliarde de euro, dar au rămas cu NPL-uri de 5 – 6 miliarde de euro, potrivit Deloitte România. Scăderea creditării în valută s-ar putea opri, dacă nu chiar să revină pe creștere, după ce BNR a redus rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută, de la 10% la 8%, începând cu perioada 24 mai – 23 iunie 2017, ceea ce echivalează cu 500-600 de milioane de euro primiți de bănci.

Creditarea pentru populație s-ar putea să se revigoreze și mai mult în următorii ani, datorită deciziilor Curții Constituționale privind Legea Dării în plată și Legea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în franci elvețieni. Prima trebuie să se aplice individual, pentru fiecare caz, în funcție de prevederile din Codul civil privind impreviziunea, iar a doua a fost declarată neconstituțională. Ca urmare a acestor decizii sistemul bancar nu se mai confruntă cu riscuri sistemice severe, arată „Raportul asupra stabilității financiare“ din mai 2017.

„Probabil, dacă nu s-ar fi întâmplat darea la plată, încet-încet, băncile ar fi ajuns să ofere acest program (n.r. – credite asemănătoare cu Prima Casă) din propria inițiativă, fără niciun fel de garantare de la stat. Anul trecut, piața a fost blocată, produsul standard s-a recalibrat. De cât mai avem nevoie ca să ajungem de unde am plecat? Probabil, un an – un an și jumătate, cel puțin, astfel încât să putem echilibra produsul standard și să-l orientăm spre populația tânără“, a precizat Dana Demetrian, vicepreședintele BCR cu atribuții privind retailul și private banking-ul. Declicul programului Prima Casă îl reprezintă avansul de 5%, mult sub cel de 15%-25% al creditelor ipotecare standard. „Problema noastră, din punct de vedere cultural, este că nu reușim să facem economisire înainte de a face creditare. Populația tânără începe prin a consuma, nu prin a economisi“, a completat Demetrian. BCR a finanțat, în ultimii zece ani, achiziționarea a aproximativ 100.000 de locuințe. Prin programul Prima Casă, lansat în 2009, BCR a asigurat finanțare pentru aproximativ 51.000 de locuințe, dintre care 38.000, în ultimii cinci ani, reprezentând un sfert dintre clienții programului. Pentru acest an, BCR a primit suficiente cereri pentru a-și acoperi alocarea Prima Casă, de aproximativ 525 de milioane de lei, într-o lună. Anul acesta, plafonul le-a fost alocat băncilor pe 20 martie, iar, pe această alocare, de la sfârșitul lunii aprilie, BCR nu a mai primit dosare noi, ci doar a așteptat aprobarea garanțiilor din partea autorităților. BCR va mai acorda credite pe Prima Casă. Finanțele au mai alocat, la mijlocul lunii iunie, pentru acest program încă 500 de milioane de lei, dintre care aproximativ un sfert vor reveni BCR-ului.

Bancherii iau în calcul o creștere a ratelor la dobânzi în acest an, mai ales după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, la începutul lunii iunie, că intenționează să mențină dobânzile la euro, rata dobânzii monetare fiind deja de 0%. Aproximativ 40% dintre împrumuturile din țara noastră au la bază EURIBOR, care la o lună este de -0,37%/an, la trei luni de -0,329%, la șase luni de -0,271% și la un an este de -0,161%/an. Pentru aproximativ 60% dintre credite se aplică ROBOR, care variază între 0,7%/an și 0,8%/an. Totuși, Isărescu a precizat, în cursul lunii mai, că nu se așteaptă la o creștere a dobânzilor la credite în acest an.

Potențial și risc. Mai mulți bancheri au subliniat că problema creșterii scăzute a creditării este că multe companii nu sunt bancabile, iar cel mai ridicat procentaj al NPL-ului este în rândul IMM-urilor. Firmele pot avea, încă, un capital social minim extrem de scăzut, de 200 de lei, iar 268.670 firme, 44% din cele care și-au depus bilanțul în 2015, aveau un capital negativ – datoriile epuizau capitalul. „Aceste firme ar trebui, în mod normal, să se capitalizeze sau să iasă de pe piață. Din păcate, Legea 31/1990 nu prevede sancțiuni, dar situația firmelor care înregistrează ani de ani pierderi și subzistă din împrumuturile de la acționari trebuie să facă obiectul unei analize a tuturor factorilor implicați, pentru că disciplina de plată trebuie îmbunătățită. Practic, PIB-ul scade prin înregistrarea de pierderi de către aceste firme, preponderent private. Mai mult, 155.887 firme (n.red. – aproape 26%) au cifră de afaceri 0 (zero), ceea ce arată barierele de ieșire de pe piață“, a explicat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe organizată de Coface România. Slaba capitalizare și reglementările mai permisive le încurajează pe firme să se finanțeze preponderent prin datorii, chiar datorii de la proprii acționari, care astfel ajung să obțină beneficii din falimentul propriei firme. Datoriile reprezentau 68% din totalul bilanțului firmelor, conform celor mai recente date disponibile, cele de la finalul anului 2015, dintre care cele mai importante categorii sunt datoriile față de partenerii comerciali (19%) și cele față de entitățile afiliate și acționari (12%).

„Îndatorarea financiară a firmelor este de aproape 200 miliarde lei, din care 101 miliarde de la bănci rezidente, 58 miliarde de la bănci nerezidente, 18 miliarde de la IFN-uri, iar restul sunt credite scoase din bilanțul băncilor, dar rămase în pasivul firmelor. Din 608.246 de companii nefinanciare active, care au depus bilanțul la Ministerul Finanțelor Publice în 2015, un număr de 68.088 de firme aveau un credit bancar la sfârșitul anului 2016, respectiv 11,2%, din care 8% doar de la bănci și 3,2% atât la bănci, cât și la IFN (leasing financiar)“, a menționat Liviu Voinea. Valoarea medie a unui credit bancar acordat firmelor este de 78.300 lei, „o valoare redusă, care nu duce cu gândul la finanțarea unor mari proiecte investiționale“, a punctat Voinea.

Florin Dănescu, Președintele Executiv al ARB, citat de presa centrală, a subliniat că, în prezent, creditarea IMM-urilor nu este direct legată de capacitatea de garantare a sistemului: „Sunt 450.000 de IMM, dintre care 110.000 de IMM-uri au o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar dintre acestea doar 80.000 au avut anul trecut profit. Din păcate, este o problemă de cerere. Universul IMM-urilor pe care băncile le pot finanţa este relativ mic în România. Cu toate acestea, cei care lucrează în departamentul de IMM-uri al băncilor sunt cei care aleargă cel mai mult pe teren şi au cele mai mult întâlniri.“

Voinea a adăugat pe lista cauzelor care limitează creditarea către companii nivelul ridicat al marjei dintre rata dobânzii la credit și cea la depozit și procedurile și regulamentele interne greoaie ale băncilor comerciale și al căror grad ridicat de complexitate nu vine, în primul rând, din conformarea la normele BNR. Alte cauze enunțate de viceguvernatorul BNR sunt: gradul prea ridicat de dependență față de băncile mamă pentru aprobarea creditelor mari; gradul prea mic de diversificare a boardului cu persoane care înțeleg specificul economiei românești; pregătirea și motivarea insuficientă a personalului bancar care intră direct în legătură cu clienții; lipsa unei viziuni pe termen mediu cu privire la evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă.

Soluțiile? Isărescu crede că ar fi util să se formeze echipe mixte, între bănci și Ministerul de Finanțe, pentru a se găsi soluții la această situație. „În acest domeniu, al relațiilor cu clientul, o altă problemă care se cere rezolvată este ieșirea din capcana litigiilor în instanță. În măsura în care o bancă are foarte multe litigii înseamnă că intră în zonă de risc, trebuie să-și majoreze capitalul. Normele europene, ghidurile EBA îndeamnă băncile să găsească metodele de a negocia cu clienții în interiorul sistemului bancar. Am creat instrumente pentru așa ceva, de exemplu Centrul pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor Bancare, care trebuie utilizate mai activ“, a completat Isărescu. Acesta a subliniat că nicio prevedere legală nu dă dreptul BNR-ului să facă protecția consumatorilor. Dacă băncile nu reiau creditarea companiilor, „se vor duce alții, cum o și fac deja: băncile nerezidente, băncile mamă, IFN-urile, piața de capital și diferite forme de inovații financiare“, a subliniat Voinea. Alte părți interesate să crediteze sunt cumpărătorii de pachete de credite neperformante, „care se transformă practic în intermediari financiari și, într-o fază incipientă – creditul online“, a completat Voinea.

Tendința se observă la nivelul de îndatorare, de 42%, ceea ce arată că diferența de 13%, până la nivelul intermedierii financiare de 29%, este împrumutată din alte surse. „Îndatorarea totală cuprinde și creditele cesionate, pentru că, deși acestea dispar din bilanțul bancilor, ele rămân ca datorii pentru debitori și afectează capacitatea lor de a accesa alte credite pe viitor“, a adăugat Voinea. Îndatorarea totală este în scădere, de la peste 50% în 2008.§

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii