Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Opinii |
|

Hapciu!

Tocmai s-a terminat ce-a de-a treia ediţie a Forbes CEE Forum, cel mai amplu eveniment regional politico-economic organizat anual în România. Peste 40 de speakeri au discutat, timp de două zile, despre problemele pe care le au și despre soluțiile pe care le-au găsit reprezentanții companiilor și ai guvernelor din regiunea Europei Centrale și de Est.
Ionut Bonoiu

În urmă cu doi ani, la prima ediție a evenimentului, tema principală viza modul cum companiile ar putea pune capăt pesimismului pe care îl adusese criza economică și, mai ales, identificarea modalităților de creștere sustenabilă. Toată lumea, cu excepția polonezilor prezenți la eveniment (autorități și reprezentanți ai mediului de afaceri) trecuse printr-o criză profundă, care le afectase dramatic strategiile. Economia mondială începea să își revină după ceea ce părea a fi cea mai mare criză din istorie. Cu toate acestea, părea că ceea ce a fost mai rău a trecut. Era ca o tuse care devenise productivă, semn că răceala e pe trecute (că tot a început sezonul gripelor, cu aceleași probleme ca în fiecare an).

Pe parcursul anilor, tonul celor prezenți la Forbes CEE Forum a devenit din ce în ce mai optimist, cel puțin atunci când venea vorba despre economie, culminând cu prognoze care de care mai pozitive în acest an. Iar România, mai mult ca orice altă țară din spațiul european, pare un fel de tărâm ales, dacă privim în fugă indicatorii macroeconomici.

În ciuda tonului optimist și al anticipatei creșteri economice din anii ce vor veni, mulți dintre participanții de la ediția din acest an a Forbes CEE Forum s-au declarat îngrijorați în ceea ce privește schimbările politice și crizele constituționale, ascensiunea extremei drepte și, în ansamblu, colapsuri ale stabilității tradiționale. Paradoxal, nici măcar copilul minune al Europei, Polonia, nu a scăpat de răsturnarea „establishmentului” de către populiști, după cum susținea colegul meu, redactorul șef al Forbes Polonia. De altfel, aproape toți colegii din rețeaua Forbes, de la vecinii bulgari și până la colegii din țările baltice sau Orientul Mijlociu, susțineau într-o măsură mai mare sau mică, în prezentările lor, că Uniunea Europeană este într-o stare de criză permanentă. Iar problemele financiare pe care le au băncile italiene sau, mai nou, cele germane, arată că moștenirea crizei financiare încă persistă în zona euro.

Creșterea și competitivitatea europeană se află sub presiune, atacurile teroriste din Europa și criza refugiaților au alimentat curentele de opinie tot mai extreme privind imigrația, iar terorismul a dus la nevoia unei strategii de securitate nouă, mai agresivă, dar și la reluarea disputelor dintre adepții liberei circulații a forței de muncă și cei ai limitării imigrației.

La ora la care această ediție a revistei se pregătea să ajungă în tipar, tocmai apăruseră primele rezultate privind referendumul anunțat de către premierul maghiar Viktor Orban, cel alintat cu apelativul „dictatorul”, de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat într-o stare euforică în urma unui summit european. Peste 8 milioane de maghiari erau întrebați dacă sunt de acord ca Uniunea Europeană „să decreteze o relocalizare obligatorie de cetăţeni non-maghiari în Ungaria, fără aprobarea parlamentului?” Nu este de mirare că circa 99% dintre cei care au participat la referendum au răspuns negativ, însă surprinzătoare a fost rata de participare, inferioară nivelului de 50% necesar pentru validare.

Dacă la toate acestea adăugăm și întrebările rămase fără răspuns de pe urma Brexitului, precum și cele care vizează presiunile geopolitice, încetinirea creșterii economice a Chinei și, nu în ultimul rând, rezultatul alegerilor din Statele Unite, atunci cu siguranță că trebuie să ne asigurăm că marea răceală care va urma, dacă va urma, ne va găsi cu vitaminele pregătite

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii