Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

Educaţie |
|

Ghid de carieră

Business fff
Cea mai importantă alegere, după cea a studiilor, este cea a carierei de urmat. Cine ar putea să îi ajute pe tineri să ia decizia potrivită?

 

 

 

 

 

 

 

Dacă cifrele oficiale arată o pondere de 24% a şomajului în rândul tinerilor, neoficial se vorbeşte despre o cifră aproape dublă. Mai mult, doar 20-30 % dintre cei care îşi găsesc locuri de muncă se angajează în domeniile pentru care s-au pregătit. Una dintre cauze poate fi şi faptul că tinerii se orientează către specializări care nu li se potrivesc sau nu sunt căutate în piaţa muncii. Cei care i-ar putea informa sunt, în primul rând, consilierii educaţionali, adică, în acest moment, o persoană la aproximativ 8.000 de studenţi, potrivit spuselor Loredanei Urzică, preşedinta Uniunii Studenţilor Români.

Vara aceasta, Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat un proiect pentru a creşte rata de angajabilitate şi a micşora distanţa mare dintre ofertă şi cererea de pe piaţa muncii. „Start în carieră – Bune practici europene în consilierea profesională a studenţilor români” va oferi servicii de orientare pentru 5.000 de studenţi, înfiinţând 13 centre de consiliere la nivel naţional, în centre universitare cunoscute, dar şi în oraşe mai mici, precum Piteşti, Suceava. „România stă bine la acest capitol, deoarece avem centre funcţionale, sunt ţări cu universităţi unde nu sunt deloc centre”, spune Andreea Szilagyi, vice-preşedinte al European Board for Certified Counselors, partener al ministerului în acest proiect.

„De asemenea, în unele centre din Europa consilierii nu sunt atât de bine pregătiţi ca background educaţional, nu au atâta deschidere şi nu pot oferi atâtea servicii cât se oferă la noi în unele centre”, observă ea. Totuşi este loc de mai bine: există o inegalitate, pentru că acele centre mai active în autofinanţare atrag şi specialişti cu experienţă.

tineri_internship_munca.jpg

Pe de altă parte, bazele de date din România, în funcţie de care se orientează consilierea, nu sunt foarte bine puse la punct. Prin acest nou proiect, „consilierii sunt încurajaţi să se bazeze mai puţin pe informaţiile oficiale şi să îşi dezvolte reţeaua lor proprie, să lucreze cu agenţii de resurse umane”, explică Szilagyi. În plus se va oferi un set de recomandări bazat pe informaţii culese din piaţa românească şi cea europeană şi din studii de caz.

„Scopul acestui program este ca în câţiva ani universităţile româneşti să fie evaluate în funcţie de rata de angajabilitate a absolvenţilor”, spunea Irinel Ciocioc, consilier al Ministrului Tineretului şi Sportului, la lansarea programului. În lume, aceste topuri sunt deja uzuale, iar liderii sunt Oxford, Harvard, Cambridge, Stanford şi MIT, în ordine variabilă, în funcţie de an.

Noul tip de consiliere va presupune o identificare a abilităţilor şi potenţialului studenţilor, un plan de acţiune în fiecare caz în parte, care va cuprinde strategii de marketing personal şi oportunităţi reale pe piaţa muncii. Studenţii vor fi chiar pregătiţi în mod concret pentru interviurile de angajare.

Poate cel mai important factor în ecuaţie sunt chiar consilierii, care de obicei provin din psihologie, ştiintele educaţiei şi, câteodată, din mediul de afaceri. „Consilierii ar trebui să fie un fel de superoameni: să fie flexibilli, să aibă spirit antreprenorial, multi-tasking, printre altele. Dar criteriile de alegere a lor rămân la latitudinea universităţilor”, explică Andreea Szilagyi. Proiectul cu o durată de 20 de luni îşi propune să amelioreze situaţia atât la nivel cantitativ, cât şi calitativ.

O altă soluţie de ghidare a tinerilor ar fi programele de shadowing, adică o testare încă din timpul studiilor a jobului pe care îl doresc pentru viitor. Job Shadow Day este un astfel de program al organizaţiei internaţionale Junior Achievement, dedicat elevilor români, care se familiarizează cu piaţa locurilor de muncă, petrecând câteva ore în „umbra” unui părinte sau angajat din domeniul dorit, în instituțiile şi companiile locale participante la proiect. În 2014, programul a fost urmat de peste 29.000 de elevi din toată ţara, cu sprijinul comunităților educaţionale şi de afaceri locale.

Pentru studenţi există şi varianta internshipului. Junior Achievement mai propune şi o platformă online (Start Internship), prin care companiile se pot implica în formarea studenţilor ca viitori angajaţi, prin oferirea unor poziţii de internship, în timpul anului universitar şi în perioada vacanţei de vară. Până acum, peste 90 de companii au oferit peste 1.400 de poziţii de internship, în program fiind înregistraţi peste 9.500 de studenţi.

Internship-urile în Marketing, Vânzări şi Educaţie atrag un număr important de aplicări (50-70 pe anunţ), după cum observă şi Adrian Cernat, CEO Smartdreamers, o platformă de recrutare care atrage în special candidații cu vârsta până în 35 de ani. „În special companiile din aria IT-ului, a vânzărilor și a resurselor umane alocă o atenție sporită angajării de tineri pe care să-i pregătească, să-i educe în spiritul culturii organizaționale respective și să-i fidelizeze pe anumite poziții”, adaugă el.

De altfel, pentru o mai bună corelare dintre cererea și oferta de forță de muncă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a inițiat, în cursul anului trecut, câteva reforme legislative, printre care derularea programelor de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă de către furnizori de formare profesională autorizați în condițiile legii. Una dintre prevederi este ca finanțarea formării profesionale să se facă și din alte surse decât bugetul asigurărilor pentru șomaj şi anume din resurse proprii ale angajatorilor, din sponsorizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice şi fonduri structurale europene sau donații, taxe.

Legea Internshipului ar trebui, potrivit proiectului Uniunii Studenţilor din România, să aducă avantaje tuturor actorilor implicaţi: de la studenţi (care obţin experienţă şi sunt plătiţi), la companii (care pot forma astfel cei mai buni tineri şi beneficiază de promovare în mediul universitar, dar şi de posibile facilităţi fiscale) şi universităţi (sprijinite financiar de companii).

Apoi, dacă nici un internship nu le aduce un loc de muncă, tinerii se pot înregistra în baza de date a Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, unde beneficiază, alături de informare şi consiliere profesională, de medierea muncii pe locuri declarate vacante de angajatori şi de cursuri de formare profesională.

Vezi aici ediţia specială Forbes din 8 septembrie, “Şcoala de după şcoală”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii