FacebookTwitterLinkedIn

Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017?

Gheorghe Erizanu: Editura Cartier n-a fost implicată în editarea manualelor și auxiliarelor didactice pentru Ministerul Educației Naționale. În afară de faptul că am început să fiu asaltat de manuscrisele auxiliarelor didactice semnate de autori din România pentru piața din Republica Moldova, alt semnal nu am avut. Curricula școlară este diferită în Republica Moldova și România. Metodele de predare sunt diferite. Asta-i doar ca să pun o siglă frățească peste Centenarul Unirii.

În Republica Moldova, în anul 2008 sau 2009, în timpul guvernării comuniste, a fost o încercare asemănătoare. Dar cu elemente și mai revoluționare decât cele de la București: au eliminat complet editurile. A fost anunțat concurs de manuscrise de manuale. Manuscrisele câștigătoare ar fi trebuit prezentate direct tipografiilor. Pentru tipar. Succesul inițiativei a fost atât de răsunător încât în acel an nu a fost tipărit niciun manual.

VEZI TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN 2017

Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?

Gheorghe Erizanu: Eu am simțit creșterea vânzărilor Cartier după festivalurilor de literatură din Bistrița, Timișoara și Iași. Revoluția fiscală încă nu era înfăptuită.

Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?

Gheorghe Erizanu: A crescut cererea pentru cartea de copii a autorilor români cu ilustrații și condiții grafice bine realizate. S-a înviorat piața prozei române contemporane. A crescut cererea pentru poezia editată în condiții bune. Cartea de istorie și literatura străină a mers constant. Sper că a scăzut piața de carte motivațională. Totuși, ar fi trebuit să ne maturizăm ca piață de carte.

Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs cu distribuitorii?

Gheorghe Erizanu: A fost o continuare a situației din ultimii ani. S-a împuținat numărul faliților. Nu s-au pierdut atât de multe stocuri prin librăriile falimentare ca în anii precedenți. E adevărat că și distribuitorul nostru e foarte precaut și atent în relațiile cu librarii. Nu ne-am aventurat nici înainte în marii retaileri online, care impuneau și impun editorilor rabaturi excesive. Asta înseamnă o prezență mai mică pe piață, dar și o siguranță a recuperării banilor mai mare. Oricum, suntem în toate librăriile bune din România.

Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?

Gheorghe Erizanu: Premiile literare externe vând. Vând și în România. Dacă e să vorbim de traduceri.

Premiile literare din România sunt mai multe decât exemplarele unei cărți. Contează mai mult pentru orgoliul scriitorului decât pentru cititor. În ultimii ani s-au subțiat din valoare premiile breslei scriitoricești. În schimb, contează tot mai mult premiile media. Premiul „Observator Cultural” vinde. Pe timpuri, „Premiul Eminescu” a vândut.

Orice premiu literar oferit onest, corect vinde. Orice premiu oferit pe criterii de gașcă rămâne în curtea găștii. Nici cei care-l oferă nu citesc cartea premiată. Darămite cititorul din afară frăției literare.

(20 aprilie 2018)