Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Fotografii cu televiziuni înțepenite

Piața TV din România este dominată de cinci televiziuni: trei de divertisment și două de știri. Decalajul dintre acest grup și „restul lumii” se mărește. Cu riscuri atÂt pentru telespectatori, cât și pentru clienții publicitari.
corebusiness PB audiente TV.indd

Indicii de audiență din 2017, folosiți de CNA pentru actualizarea listei must-carry, include 72 de televiziuni din România, la nivel național, cu Pro TV dominând autoritar clasamentul. Anul trecut, Pro TV a avut o medie de 729.954 telespectatori pe minut la nivel național (toată ziua), conform măsurătorilor Kantar Media. Asta înseamnă că, pe parcursul anului, programele televiziunii deținută de americanii de la CME au fost urmărite, în medie, de 729.954 de români pe minut.

Ratingul Pro TV este cu mult mai mare decât cel realizat de Antena 1, principalul său concurent, care a avut o medie de 475.286 persoane pe minut. Diferența dintre cele două ratinguri a crescut în ultimii ani, Pro TV asigurându-și statutul de lider autoritar. A treia televiziune a anului 2017 a fost Kanal D, cu o medie de 384.312 persoane pe minut. Canalul de știri România TV a fost a patra televiziune în topul național, peste Antena 3, cu o medie de 255.667, respectiv 216.948 telespectatori pe minut (toată ziua).

Cele cinci televiziuni amintite mai sus dețin controlul știrilor, filmelor și emisiunilor de divertisment, acoperind, în mare măsură, cererea publicului românesc. Implicit, acestea ating și cele mai mari cote de audiență. Cei cinci au avut o cotă de piață de 52,1%. Adică, 52,1% dintre românii care s-au uitat anul trecut la televizior au urmărit cel puțin un program din acest cvintet. Restul de 67 de televiziuni își dispută ce-a mai rămas: 47,9% din piață.

Această „fotografie” a pieței, dominată de cinci televiziuni, se va păstra și în cursul acestui an. Niciun alt concurent nu va fi în stare să miște conturul „fotografiei”. Prima TV și Național TV, televiziuni generaliste de divertisment, nu par dispuse să investească în programe originale, fiind preocupate să-și conserve pozițiile în linia a doua și să „ciugulească” publicitatea scăpată printre degete de la „ospățul” celor mari: Pro TV, Antena 1 și Kanal D. Condiția de „supraviețuitor” este mult mai comodă. La rândul său, canalul de stat TVR 1 este atent la poziția sa față de actuala putere politică, poziție obedientă, firește!, și mai puțin preocupat să-și recâștige locul de jucător credibil și puternic pe nișa știrilor, analizelor și programelor formative. TVR 1 ar putea să devină, ajutat de logistica unei televiziuni de stat și de bugete de care dispune, principalul furnizor de știri și analize competente, dar inhibiția față de mediul politic este mare. Nu se poate conta pe TVR 1. Apoi, Digi 24, Realitatea TV și B1 TV nu sunt în stare să recupereze distanța uriașă care-i separă de cei care „fac legea” pe nișa știrilor, Antena 3 și România TV. Orice punct de audiență câștigat pe termen lung înseamnă investiții financiare în programe. Din această perspectivă, televiziunile noastre, atât cele care au ajuns în vârf, cât și cele mulțumite cu pozițiile din linia a doua și a treia nu mai sunt dispuse să investească. „Fotografia” pieței TV este încremenită. Și va rămâne așa pentru mulți ani de‑acum înainte. Pierzătorii vor fi atât telespectatorii, care deja dau semne de plictiseală și abandonează micile ecrane, cât și clienții publicitari, care își ating cu greu obiectivele de comunicare, pe fondul scăderii ratingurilor.

Dar multe televiziuni din cele 72 cuprinse în sistemul de măsurare a audiențelor nu evoluează singure, „de capul lor”. Grupurile TV au o mare influență mai cu seamă în negocierile comerciale cu agențiile de media pentru vânzările de publicitate. Grupul Pro TV, deținut de compania americană CME, care operează stațiile Pro TV, Pro Cinema, Pro 2 (Acasă), Pro X (Sport.ro) și Pro Gold (Acasă Gold), a avut o cotă de piață la nivel național de 22,4%. La rândul său, Intact Media Group, format din televiziunile Antena 1, Antena 3, Antena Stars, Happy Channel și ZU TV, a înregistrat o cotă de piață de 20,8%. Așadar, aceste două forțe dețin aproape 45% din consumul de televiziune din România. Un alt grup care a apărut în ultimii ani, cu pretenții de ascensiune, RCS & RDS, care cuprinde Digi24, DigiSport 1, DigiSport2 și alte trei televiziuni muzicale, a avut o cotă de vizionare de doar 3,1%, fiind departe de anvergura celor două holdinguri amintite mai sus. Nici această „poză” a grupurilor TV nu se va „mișca” în următorul an.

În topul celor 72 de stații, se constată că 25 de televiziuni au avut audiențe de sub 10.000 de persoane pe minut. Dintre acestea, zece au înregistrat sub 1.000 de telespectatori pe minut. Televiziunile cu cele mai mici audiențe la nivel național sunt: București TV, cu 24 de telespectatori pe minut, Estrada TV, cu 80 de persoane și TeleStar, cu o medie de 85 de oameni pe minut. Și această „fotografie” a televiziunilor foarte mici nu va fi retușată prea curând.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii