Prin tehnologie sau prin toate resursele inovative putem să schimbăm lumea. Asta ar trebui să facă și mediul politic”, a spus, în cadrul celei de-a cincea ediții a Forbes Heroes, Mihai Ivașcu, 29 de ani, CEO-ul și fondatorul Modex Tech (marketplace-ul de contracte inteligente pe structura blockchain) și Moneymailme (aplicație de transfer de bani), care a făcut parte din „Forbes 30 sub 30”, ediția 2017. Dar n-a făcut Politehnica, ci a studiat, timp de șapte ani, geopolitică și diplomație (Relații Internaționale la ASE), apoi, a obținut un MBA în antreprenoriat și inovație în management la Monaco și face un doctorat în soluții FinTech disruptive la INSEEC (Paris).
De când a început studiile universitare, și-a dat seama că vrea să facă un business în tehnologie. Ascultându-i pe antreprenorii care și-au început businessul în România în anii ‘90, a realizat că se află într-un alt context față de aceștia – nu se mai pot face averi din comerț și imobiliare. A început cu o firmă de web design, a continuat cu o agenție de media, și un business în travelling, chiar dacă n-a avut cine să îi explice substanța antreprenoriatului.
Astfel, a ajuns un manager de talente. Pentru a fi un asemenea manager, trebuie mai întâi să recunoști că nu e obligatoriu să devii cel mai bun din domeniul tău, dar poți fi managerul celor mai buni din domeniul tău și să le asiguri cele mai bune instrumente celor mai buni care lucrează pentru tine. „Sunt talente complet diferite. Dacă ajungi la un anumit nivel de înțelegere a unui domeniu, îi înțelegi resursele, ca să crești, nu trebuie să fii cel care știe totul în detaliu. Cei mai buni CEO din lume nu știu tot.” Nici Henri Ford nu știa, nici Elon Musk nu știe. „În antreprenoriat este foarte multă improvizație – de unde îți faci rost de resurse și cum reușești să te descurci.”
Cum a ajuns să facă multe lucruri până la mai puțin de 30 de ani? „Sunt curios. Curiozitatea ne împinge spre noi direcții. (…) Antreprenoriatul presupune diversitate. Trebuie să fii curios, să fii implicat în foarte multe lucruri. România are niște echipe fantastice de programatori, de oameni de viziune care chiar oferă substanță și sunt apreciați la nivel internațional. Din păcate, avem o poluare mediatică din partea a tot felul de nulități. Știm bine asta, dar nu trebuie să ne frustreze.”
Primul sediu al companiei a fost în uscătoria blocului în care locuia – 15 metri pătrați. „Antreprenoriatul nu este pentru oricine, pentru că frustrează extrem de mult. Ai o șansă la 10.000.” Antreprenorii au altă abordare a vieții, față de restul oamenilor, nu doar că sunt speciali. „Este foarte important să înțelegem că aparent suntem egali, dar este o diferență destul de mare în ceea ce privește activitățile în business sau în viața socială, când vorbim de un antreprenor și de un om care are alte pasiuni.”
Cu toate acestea, nu crede în mitul-frustrare că „La noi, nu se poate”. Lui i-a crescut businessul local atât de mult, încât s-a mutat din România acum șase ani, vizând o dezvoltare globală. Totuși, susține că, spre deosebire de alți români de succes care încearcă să evite identificarea cu România, el este un mare fan al tricolorului. „La toate competițiile, la toate întâlnirile de business sunt obișnuit să stau cu tricolorul.” A plecat în străinătate și pentru că „este foarte bine să petreci timp cu antreprenorii”, cei adevărați, care au făcut ceva, ca „să vezi cum gândesc”, pentru că în antreprenoriatul românesc lipsește „substanța”, adică acel ceva unic pe care un antreprenor îl duce într-o piață. „De multe ori, (noi, românii) vorbim de chestii pentru că sunt trendy, ne băgăm la anumite domenii pentru că sunt hype, ne trecem pe cărți de vizită blockchain expert, când, de fapt, am citit două articole despre asta și urmărim un blog. De asta în afară te anulezi instant. Inovația este capacitatea de a transforma idei în facturi, nu în postări în social media.” Iar substanță obții dacă faci doar activitățile la care ești priceput, indiferent de presiunea socială, exemplul lui fiind un blog de pescuit. „Cu toții vrem să fim recunoscuți în anumite domenii, dar cel mai important este să ne împăcăm cu cine suntem.” Prima dată: „hai să fiu eu cel mai bun în domeniul meu și după să vedem dacă chiar așa România are ceva cu tine, te blochează.”
În plus, educația joacă un rol important, susține Ivașcu, ai cărui părinți sunt profesori. El deține un MBA în innovation management, iar în prezent face un doctorat în blockchain technology, dar a făcut și un stagiu la Harvard Labs. „Dacă poți aplica în cariera antreprenorială 10% din ce vezi acolo, la școală, este bine. Veșnica discuție «Cu ce mă ajută Teorema lui Pitagora azi?». Nu te ajută, dar sunt alte lucruri care ți-au deschis viziunea. Ajungi să vezi că ușurința și naturalețea cu care vin anumite idei nu este întâmplătoare.” Având multă experiență, cei de la Google au reușit să facă prototipul ochelarilor Google Glass în doar 30 de minute. „De multe ori, aceasta este problema noastră, dar și a celor care ne căutăm identitatea într-un job: să găsim exact ce vrem să facem și cum să arate produsul pe care vrem să-l facem. Acesta este cel mai important talent pe care trebuie să-l aibă un antreprenor: să transforme concepte în produse funcționale.”
Vezi cum arată generația Forbes Heroes 2018
Ideea Moneymailme a apărut în timpul MBA-ului, când a încercat să transfere un dolar din bancă unui prieten din Statele Unite ale Americii, dar n-a reușit. Aplicația Moneymailme este aproape de o bancă electronică: oferă IBAN, carduri fizice împreună cu Mastercard, transferuri de bani prin videocall. După mai multe încercări, a ajuns la actualul concept: un WhatsApp pentru bani („Ușurința cu care transferi o poză, un mesaj text să transferi și bani.”), care are în prezent sediul la Londra, peste 500.000 de instalări și peste 100.000 de clienți, în 130 de țări. „Pare super simplu, dar în spate este foarte multă tehnică, research. De multe ori ești ignorant cu partea academică, dar oricare business mare are o parte academică.” Din studii și-au dat seama că „transferurile comerciale schimbă relațiile interumane, de la puternice la slabe” și invers, iar „sumele mici generează fluxuri foarte mari”, deoarece 95% dintre microtranzacții (sumele de până în 10 dolari) nu sunt niciodată trimise sau primite înapoi, nimeni nedorind să fie asociat cu tranzacții de valori atât de mici și fiind mai mult un transfer de încredere, decât de bani. Pentru dezvoltare, Moneymailme a primit finanțări de 7 milioane de dolari, până în prezent, fiind evaluată la 40 de milioane de dolari. „Pentru toți cei care vreți să fiți finanțați de investitori de top din străinătate sau de fonduri de investiții, nu căutați cele mai ușoare resurse. Este foarte bine să ai niște resurse, ca să poți să îți începi un prototip, dar afară trebuie să îți cauți niște investitori incomozi. Ei te duc pe drumul cel bun, pentru că au timp și au grijă de banii lor. N-am decis să merg doar pe ideea să fac o echipă și să o finanțez. Am mers pe ideea de a crea un brand: tu (antreprenorul), ca driver al companiei, să devii speaker la evenimentele de profil.”
Moneymailme continuă să crească, dar prioritățile s-au modificat odată cu piața. „Fintech-ul era un domeniu foarte hot acum trei ani”, dar acum este blockchain-ul, așa că au creat Modex, la finele lunii mai 2017. Ideea inițială a Modex au modificat-o, când și-au dat seama că poate fi un proiect mai mare care să cuprindă și alte aplicații, transformând-o într-un marketplace pentru blockchian, pentru care au recrutat o echipă din România. „De unde ar fi avut România resurse pentru blockchain, acele minți sclipitoare? N-am făcut altceva decât să îi pun în echipe funcționale, să le dau o viziune și o direcție și să îi finanțez. Meritul este total al lor. Ei «creează» substanță într‑un domeniu foarte nou.”
Cum adaugi substanță într-un astfel de domeniu, într-un timp rapid? S-a inspirat din șahul blitz, pe care l-a practicat când era copil – nu trebuie să ai cele mai bune piese, ci duci lupta într-un mod inteligent, într-o perioadă scurtă. „Modex a fost lansat cu un an înainte de termen, pentru că am reușit să găsim niște oameni foarte buni, cu care să accelerăm foarte mult, am primit finanțări externe.” Au creat și propria monedă virtuală, le-au dat foarte multe tool-uri dezvoltatorilor pentru a crește comunitatea. „Foarte mulți antreprenori eșuează, pentru că au impresia că este doar despre produs, doar despre viziunea lor, doar despre piața în care sunt. 99% este execuție. Trebuie să fii foarte atent cum îți aloci resursele, ca să supraviețuiești cât mai mult timp, încercând să-ți duci visul mai departe.”
Astfel, Ivașcu s-a concentrat mult și pe promovarea Modex – numeroase articole și evenimente, precum și atragerea unor adviseri buni și celor mai apreciați influenceri. În plus, „este o mare diferență între un produs comercial și unul pur tehnic.” Potrivit lui Ivașcu, un produs pur tehnic poate rămâne „parcat”, până când o altă companie este dispusă să îl lanseze chiar dacă este gata doar în proporție de 60%. „Un prototip pe care îl poți împinge în piață trebuie să fie 60% gata, după care să îl tot updatezi.” Dacă este 90% gata, când îl lansezi, „este o problemă”.
Dacă ai substanță, atunci atragi și angajați mai bine pregătiți și care-au lucrat în companii de top, precum Microsoft. „La astfel de oameni, care au făcut performanță în Google, Oracle, Microsoft, nu poți să te duci cu o abordare de tipul «Hai că vedem cum mai facem. Hai că ne înțelegem». Vin oameni noi în continuare, pentru că vor să se alături mai mult decât unui proiect, vor să se alăture unei misiuni: noi vrem să ducem blockchain-ul în mainstream, să avem o adopție, să vedem că dezvoltatorii inovează în diferite domenii, iar noi să le dăm tool-urile.”
Ivașcu recomandă cartea Black Swan („Lebăda Neagră), scrisă de Nassim Nicholas Taleb, pentru antreprenorii care vor să învețe cum să intre în oricare nișă. „În fiecare segment, sunt momente în care poți să intri pe o nișă. Este foarte important să o identificați. Iar, dacă decideți să intrați pe o nișă, să intrați cu totul.”
