FacebookTwitterLinkedIn

Principala lecție a lui Adrian Stoica, un cercetător cu origini românești de la NASA, este dârzenia, în stilul dictonului „Ai izbutit, continuă. N-ai izbutit, continuă!” al exploratorului norvegian Fridtjof Nansen. „Vă spun să învățați din greșelile mele, pentru că este mai bine să înveți din greșelile altuia decât să le faci singur”, a spus, cu un puternic accent moldovenesc și un zâmbet larg, Adrian Stoica, Senior Research Scientist, Manager of Robotic Systems Estimation, Decision & Control NASA Jet Propulsion Laboratory, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului Forbes Heroes.

În cei peste 30 de ani de experiență, în domeniul cercetării aerospațiale, a dezvoltat noi tehnici de adaptare, de învățare și de evoluție hardware și le-a încorporat în sisteme informatice, electronice și inteligente pentru aplicații, variind de la echipamente de măsurare la aeroelectronică spațială și până la robotică. La acestea se adaugă lucrări de pionerat în robotică, inteligență artificială, securitate hardware, inclusiv biometrie sau robotică orientată spre om.

A absolvit cursurile Facultății de Electronică ale Universității Tehnice Gheorghe Asachi (Iași, 1981 – 1986), dar a emigrat la începutul anilor ’90, pentru a-și putea practica profesia la cele mai ridicate standarde și pentru că avea un salariu de asistent universitar de doar 100 de dolari. A făcut întâi un doctorat în Australia, în inteligență artificială și robotică (Victoria University, 1992 – 1995), dar a câștigat Loteria vizelor și a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde, de 22 de ani, lucrează la principalul centru de cercetare robotică spațială al NASA. Alături de peste 6.000 de cercetători produce roboți care sunt trimiși în misiuni spațiale. Roboții la care lucrează echipa lui au fost trimiși pe Marte – întâi Oportunity, acum Curiosity – și pregătesc misiuni în jurul planetei Jupiter. Cu toate acestea, a păstrat legături puternice cu România, unde vine de trei-patru ori, în fiecare an, și a rămas interesat de antreprenoriat, respectiv „de inițiative noi în societăți profesionale sau non-profit”.

Până să ajungă aici, o inspirație în alegerea carierei i-a fost Neil Amstrong, după ce i-a văzut aselenizarea în 1969, pe când era copil. Amuzat, a spus că are o legătură cu Neil Amstrong – întâmplător, i-a fost șofer, la un moment dat. Dar tatăl său, care a fost profesor universitar de economie la Iași, îi este modelul de umanism și de cunoștințe, pe care a spus, cu modestie, că speră să-l urmeze.

Cu dârzenie a reușit într-un an să câștige una dintre cele 10-15 burse acordate prin programul NIAC (NASA Innovative Advanced Concepts), prin care NASA finanțează proiecte inovative în domeniul aerospațial și pentru care primește, de obicei, 700 de propuneri, anual. În acel an, cu două zile înainte de termenul limită pentru depunerea propunerilor, Stoica nici nu o scrisese încă. Ideea salvatoare i-a venit noaptea târziu, după ce a citit o lucrare aproape perfectă a unui coleg – atunci și-a dat seama ce standard trebuie să depășească.

A doua lecție a lui Stoica: nicio zi fără o linie, ca să ajungi la țintă. „Acesta este un concept pe care l-am auzit de copil: în fiecare zi să faci ceva.” A reamintit că, în „Outliers”, Malcolm Gladwell detaliază regula celor 10.000 de ore de practică necesare pentru a ajunge expert.

„Ce spune conceptul? Muncă și continuitate. Nu doar că trebuie să tragi o linie (și să vezi rezultatul), dar taică-meu spunea «Gândește-te nu numai la ce ai consumat astăzi, ci la ce ai produs»”. „Sună la fel ca expresia lui Kennedy: «Privește nu la ce țara poate să facă pentru tine, ci la ce poți să faci tu pentru țară».” Astfel, la un moment dat, se produce un declic: cum poți să excelezi, dar în a face lucruri pentru alții. „Cei care dăruiesc au totul, iar cei care se abțin nu au nimic.” Stoica „a dat”: a susținut prezentarea din cadrul evenimentului Forbes Heroes chiar în ziua în care a împlinit 56 de ani.

A treia sa lecție: Fii optimist! Aceasta include adaptarea la situații, astfel încât fiecare să-și facă treaba cât mai bine. „Trebuie să fii pregătit”, a completat, gândindu-se la povestea că soarta îi favorizează pe cei îndrăzneți. „Într-adevăr, dar soarta îi favorizează și pe cei care sunt deja pregătiți.” După cum a învățat de la unul dintre mentorii săi „Când trenul vine în gară, tu să fii deja în gară, să fii pregătit”.

A patra lecție este de a încerca să întorci în favoara ta orice situație nefavorabilă – „s-a pierdut războiul, dar s-a câștigat pacea”.

A cincea lecție: respectarea celor din jur. Cuprinde două laturi: una este de a-i respecta implicit, a doua este de empatie („Încearcă să te pui în pantofii altuia.”). Astfel devii mai bine poziționat în a da soluții.

Vezi cum arată generația Forbes Heroes 2018

A șasea lecție, legată de cea precedentă, este de a nu fi arogant. Pe când conducea un proiect, o finanțare bazată pe o propunere de cercetare, persoana căreia îi raporta era un general de la Pentagon, dar la o întâlnire a venit un maior care i-a adresat o întrebare nepotrivită, iar Stoica i-a răspuns arogant: „Citește propunerea”. L-a costat! Generalul s-a pensionat, iar maiorul a preluat conducerea programului. „Aroganța nu-ți folosește”, afirmă Stoica.

A șaptea lecție este procrastinarea. „M-a costat! De multe ori, mă costă nesomn, faptul că nu dorm cu o noapte înainte, dar și bani.” La un moment, reușise să convingă un sponsor să îi acorde o finanțare de 1 milion de euro printr-o prezentare, dar acel sponsor i-a cerut să îi trimită propunerea de finanțare scrisă, fiind suficientă o pagină normală. Nu a trimis-o și-a pierdut banii.

Ultima lecție, dar nu cea de pe urmă: Respectă timpul! „Este cea mai importantă resursă pe care o avem, pentru că este singura pe care nu putem să o creăm. Fiind resursa cea mai importantă, trebuie să ne gândim unde s-o investim. S-o investim acolo unde ne aduce profit maxim, din punct de vedere economic, deși profitul ar trebui să îl gândim mai social.”