Cautare




, Forbes Staff

Forbes Heroes |
|

Forbes Heroes 2017, Iosif Kiraly: Perseverența unui artist

Arhitect, artist vizual, fotograf și profesor, Iosif Kiraly este unul dintre membrii fondatori ai departamentului de Fotografie și imagine dinamică din cadrul Universității de Arte București.  
iosif kiraly

Iosif Kiraly, fire boemă, povestește cum, la începutul anilor ’80, a absolvit un liceu de arte, iar apoi s-a înscris la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, în București, la care a și absolvit secția de Arhitectură și Urbanism, dar spune despre asta că „am avut iluzia că voi putea să continui același tip de educație bazată pe experiment, însă, din păcate, nu s-a întamplat așa. Mi-am dat seama că arhitectura este o meserie total diferită de ce credeam eu atunci, iar arhitectul nu este un creator independent, ci doar unul dintre elementele componente ale unui mecanism complex, în care în acei ani factorul politic era decizional și abuziv, iar astăzi, factorul economic i-a luat locul.“

Mai spune că, pentru a fi un bun arhitect, pe lângă talentul implicit în această meserie trebuie să fii și foarte diplomat, dar să ai și „o suplețe socială, care să te ajute să fii convingător, atât pentru politicianul aflat temporar într-o poziție decizională care îi depășește competențele, însă asta nu îl împiedică să aibă păreri și să ia decizii aberante sau pentru beneficiarul cu bani, care, de cele mai multe ori, nu este mai bun decât cel dintâi, dar și pentru meșterul de pe șantier și șeful lui, cărora trebuie să le explici exact ce vrei, ca să nu interpreteze cum vor planurile pe care le-ai făcut.“

Citiți aici poveștile celor 16 eroi prezenți la evenimentul Forbes Heroes 2017

Citiți aici poveștile celor aproape 50 de eroi prezenți la edițiile Forbes Heroes din 2014, 2015 și 2016

Iosif Kiraly a povestit, în cadrul evenimentului inspirațional Forbes Heroes, cum a realizat că arhitectura nu era pentru el și că se simțea mult mai atras de artă, considerând că în meseria de arhitect ești nevoit să mai faci și câte un compromis, pe când în artă ai libertatea de a te exprima liber fără a fi influențat de vreun factor. „Spune că problema atunci era că statul «avea grijă» de absolvenții cu studii superioare și le «oferea» – a se citi îi obliga – să se angajeze imediat în câmpul muncii, de cele mai multe ori unde ei nu doreau cu niciun chip să meargă, și de unde foarte greu erau lăsați să plece.“

Iosif Kiraly a povestit cum a trăit în perioada comunistă, cum a lucrat în diferite departamente în orașe ori sate din România, dar și sacrificiile pe care a fost nevoit să le înfrunte din cauza sistemului comunist. De pildă, destăinuie cum au decurs doi ani din viața sa în care a fost nevoit să facă naveta într-un sat la granița României cu Ungaria și Iugoslavia, acolo unde era diriginte de șantier și supraveghea construirea unor ferme pentru porci.

Decembrie 1989 era sfârșitul anului care avea să schimbe destinele românilor și care îl găsește într-o fabrică din București, în care era angajat într-un departament ce făcea pliante și prospecte pentru produsele fabricii, aparate electrice și mecanice destinate utilizării didactice în școli.

Artistul plastic rememorează acele momente în care revolta izbucnește și în București, pe 21 decembrie, la un miting. El spune, stârnind amuzamentul publicului, că: „Țin minte și acum, cum, după vreo două ore, s-a întors total răvășită șefa de birou care era și conducătoarea comitetului de partid pe fabrică, și s-a prăbușit pe un scaun; își ținea capul în palme și se văicărea: «Doamne, ce mă fac, au distrus toate pancardele și portretele, iar eu le aveam pe inventar.»“

Însă, tot în anii ’80 pe lângă toate aceste slujbe pe care le-a avut și în care nu se regăsea, Iosif reușea să aibă o viață paralelă, în care se descrie ca fiind o ,,Cenușăreasă“ care ajungea acasă de la slujbele pe care le avea și se apuca să facă ceea ce îi plăcea cu adevărat – desen, fotografie, obiecte, colaje.

Povestește cum s-a alăturat mișcării internaționale de la începutul anilor ’80 de Mail-Art, aceasta fiind o alternativă la rețeaua de muzee și galerii, el s-a alăturat și grupării artistice Atelier 35, o organizație pentru tinerii artiști profesioniști, unde nu i-a fost ușor să adere, fiindcă la vremea respectivă Kiraly nu absolvise încă Institutul de Arte, cu toate acestea a reușit și a fost acceptat. Ne spune cum începuse să se concentreze din ce în ce mai mult pe fotografie, aceasta fiind o latură a artei mai puțin întâlnită la vremea respectivă, iar la începutul anilor ’90 a renunțat la tot ce făcuse până atunci și s-a alăturat revistei „Arta“ pentru a fi fotograf și editor. Chiar dacă nu câștiga extraordinar, „a fost un risc pe care mi l-am asumat“. Și, tot în perioada aceea a intrat într-un grup artistic recunoscut pe plan național și internațional, subREAL, iar, în 1991, a inițiat un curs de fotografie și imagine dinamică la UNArte, și după patru ani a reușit alături de alți colegi de-ai săi să înființeze un departament dedicat fotografiei.

Iosif Kiraly îi sfătuiește pe tineri să-și construiască un ,,sistem de valori solid“, să participe și să ajute activ societatea, făcând voluntariate în domeniile de interes, să gândească pe termen lung și să se bucure dacă vor avea succes. „Vă poate da energie și puterea de a merge mai departe, însă, în același timp chestionați-l și nu vă lăsați îmbătați de acest succes“.§

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii