Creierul uman este cel mai complex organ din univers. Conține peste 30 de miliarde de celule, fiecare celulă aflându-se, mai mult sau mai puțin, în conexiuni cu celelalte. Despre activitatea creierului se cunoaște circa 50%. Restul continuă să fie un mister. „Creierul uman nici nu se poate compara cu calculatoarele sau cu tehnologia care încearcă să simuleze activitatea celebrală”, spune profesorul Leon Dănăilă, care și-a dedicat întreaga viață cercetării creierului uman.
Citiți aici poveștile celor 14 eroi prezenți la evenimentul Forbes Heroes 2016
Leon Dănăilă este un exemplu de consecvență, tenacitate și pasiune. Provine dintr-o familie foarte modestă. Singur a decis să urmeze medicina, astfel încât, în 1958, a absolvit Facultatea de Medicină din Iași. „Am citit extrem de mult, în liceu, în facultate, dar și după terminarea facultății pentru a mă perfecționa în domeniul neurochirugiei”, afirmă Leon Dănăilă.
În 1961, tânărul medic se dedică domeniului neurochirurgiei, sub îndrumarea profesorului Constantin Arseni, la Spitalul „Gh. Marinescu” din București, unitate medicală pe care n-a părăsit-o niciodată și la care operează și în prezent. Începuturile i-au fost marcate de personalitatea profesorului Arseni, „un om extrem de dur și agresiv cu toți colaboratorii săi” – își amintește academicianul. Cu toate acestea, tenacitatea și dorința de a învăța și de a se perfecționa nu l-au descurajat pe Leon Dănăilă în drumul său.
În 1974, „maestrul” și „ucenicul” au fost solicitați de Nicolae Ceaușescu pentru a-l opera de o tumoare pe creier pe primul ministru de atunci al Coreei de Nord. Operația a reușit. În 1978, Leon Dănăilă a fost solicitat să-l consulte pe președintele Algeriei, care suferise o hemoragie celebrală. Verdictul medicului a fost sec: „Este inoperabil, nu poate fi salvat”.
Tânărul specialist în neurochirurgie a constatat în acele vremuri, când acest domeniu complex abia se dezvolta în România, că mortalitatea postoperatorie în spitalele din Occident era de 4%, în timp ce în țară aceasta se ridica la aproape 60%. După multe încercări, a obținut cu mare greutate o bursă în SUA, la mai multe spitale din New York. Plecările în străinătate erau restricționate drastic de regimul comunist. În America, Leon Dănăilă a descoperit că operațiile pe creier se desfășurau cu ajutorul microscopului operator, fapt care nu se întâmpla în România. S-a întors în țară și a reușit să implementeze această tehnologie într-o secție a spitalului „Gh. Marinescu”. Asta în ciuda opoziției șefului său, profesorul Constantin Arseni. Rezultatele au fost foarte bune și au revoluționat la acea vreme intervențiile chirurgicale.
Mulți membri ai nomenclaturii comuniste și ai Securității l-au solicitat pe medicul Dănăilă pentru operații. Succesele l-au umplut de invidie pe profesorul Arseni, care i-a făcut „referate” la autorități, acuzându-l că operează în condiții „inadecvate”. Dar rezultatele științifice ale tânărului medic au răspuns acestor delațiuni. Autoritățile l-au lăsat să-și vadă de profesia pentru care era dedicat.
Anii au trecut, cu numeroase greutăți pe care le-a înfruntat, regimul comunist a căzut, s-au format alte generații de neurochirurgi, lumea s-a schimbat, dar devotamentul și pasiunea medicului Leon Dănăilă nu s-au erodat deloc.
Una dintre componentele profesionale ale academicianului Dănăilă, care l-a însoțit toată viața, este cercetarea științifică. „Cine vrea să ajungă în centrele academice, trebuie să facă cercetare. Dar cercetarea costă foarte mult”, spune Leon Dănăilă. El recunoaște că „cercetarea m-a făcut aproape să trăiesc din mila altora pentru că toți banii pe care-i câștig îi investesc în cercetările mele”.
Crezul academicianului Leon Dănăilă depășește limitele stricte ale profesiei, fiind o lecție de viață: „Neurochirurgia este regina artelor chirurgicale. Pentru a fi nerurochirurg trebuie să ai calități deosebite, să ai ochi de vultur, inimă de leu și forță fizică, indiferent de vârstă. Pentru că vârsta este doar o cifră”.
