FacebookTwitterLinkedIn

În ceea ce privește creșterea economică, țările din Europa Centrală și de Est au început să-și revină din ce în ce mai puternic. De asemenea, cererea internă a recuperat decalajul de după pandemie. Problema în acest moment este mai degrabă pe partea de ofertă, consideră Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank, Londra. În acest context, lanțurile de producție sunt afectate, de asemenea și transportul și comerțul internațional. Acesta din urmă și-a revenit vara trecută, dar a scăzut continuu de atunci.

„Ce înseamnă acest lucru pentru România? În primul rând o competiție mai puternică pe piețele externe, unde din păcate mărfurile românești sunt mai puțin competitive decât cele din regiune. De asemenea, vedem o cerere extrem de puternică din zona Euro. Pachetele de ajutor implementate de Uniunea Europeană au avut un rol foarte important aici. De fiecare dată când lanțurile de producție au funcționat, exporturile au fost foarte puternice din Estul Europei, către Vestul Europei.”

Pe ansamblu, avem o recuperare a decalajelor acumulate în 2020 și România s-a întors deja la un nivel al PIB-ului care este peste cel de dinainte de pandemie, spune Dan Bucșa. El adaugă însă că trebuie văzut cum va crește țara noastră sustenabil, foarte aproape de potențialul ei, care este estimat la aproximativ 4%.

Despre „Next Generation EU” (NGEU) și fondurile de redresare și reziliență, România este singura țară care a cerut toate împrumuturile disponibile în NGEU, explică Dan Bucșa. Doar două alte țări au mai cerut bani sub formă de împrumut, Polonia și Slovenia, dar în procente mult mai mici.

„Granturile și împrumuturile solicitate de România sunt mai mari ca procentul din PIB-ul așteptat de noi pentru 2021-2027, decât în oricare altă țară din regiune. În România sunt undeva la peste 10% din PIB-ul mediu din această perioadă și doar Croația se apropie de această cifră.”

Un alt aspect menționat de Dan Bucșa este faptul că Uniunea Europeană este pregătită să condiționeze eliberarea acestor fonduri de respectarea legislației europene. Acesta menționează cazul Ungariei și al Poloniei, care ar putea să nu primească imediat fondurile și acest lucru reprezintă un semnal de alarmă pentru țările din regiune. Prin intermediul NGEU, țările s-au angajat la un pachet de reforme și deja implementarea acestora este întârziată în toate statele din regiune. În acest context, Dan Bucșa este optimist, pe de o parte, în privința revenirii economice după această criză sanitară, care este mai puternică decât orice revenire din crizele anterioare. România, fiind o țară integrată în Uniunea Europeană, va beneficia de cererea puternică din Vest. De asemenea, el aduce aminte că este prima criză din ultimii peste 20 de ani când revenirea economiei globale este sprijinită în principal de cele dezvoltate și nu de cele emergente.

„România exportă mult mai mult către țări dezvoltate decât către țările emergente. Suntem într-o situație mai bună pe care putem să o folosim dacă știm cum să drămuim acești bani, cum să-i investim și cum să atragem mai mulți investitori. Investitorii străini vin în urma unui efort susținut al autorităților și o parte a acestui efort este predictibilitatea politică, fiscală, economică.”

Pe de altă parte, economistul UniCredit declară că, din păcate, România nu stă foarte bine la capitolul predictibilitate și nu a stat bine nici în ultimele decenii.