Avem de-a face, fără îndoială, cu o așa‑numită resetare în mediul economic. Este România pregătită pentru acest moment istoric, ce presupune schimbări majore prin pachetul de finanțare Next Generation UE (PNRR)? Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România și Moldova, consideră că „este foarte important să nu trecem prin acest moment de resetare așa cum am trecut în urmă cu 30 de ani, când am pierdut un deceniu din cauza unui regim care ne-a adus mineriade în loc de piețe de capital”. Într-adevăr, momentul decembrie ’89 a schimbat radical societatea românească, dar lipsa de viziune a conducătorilor de atunci ai României a condus la pierderea unui timp prețios pentru adoptarea reformelor.
Alexandru Reff atrage atenția că n-ar trebui să declarăm „victorie” doar pentru că PIB-ul României își revine mai repede decât ne-am fi așteptat, ci trebuie să ne concentrăm asupra momentului pe care-l traversăm: „Este foarte important să valorificăm această oportunitate extraordinară a unei noi generații, a unei Europe Next Generation, care mobilizează până la două trilioane de euro pentru marile transformări ale zilelor noastre”. Cea mai discutată dintre aceste măsuri este facilitatea de redresare și reziliență, care se concentrează în principal pe combaterea schimbărilor climatice și pe transformarea digitală. În acest sens, guvernele și companiile au propus Uniunii Europene proiecte ambițioase prin care să reformeze societăți către aceste tendințe (combaterea schimbările climatice și digitalizarea). Pentru România, fondurile foarte generoase, care sunt teoretic disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu vor fi ușor de accesat pentru că acestea presupun obiective reformatoare. Alexandru Reff a explicat: „Nu ne va mai da nimeni bani doar pentru că avem decalaje de dezvoltare. Ne vor fi oferite surse de finanțare pentru a atinge obiective foarte concrete și foarte ambițioase de reformare a căror atingere vor fi urmărite ulterior”.
Șeful Deloitte România și Moldova mai identifică o dificultate a României, ce ține de cofinanțare: „Obligațiile de cofinanțare sunt semnificative și un deficit major, o creștere semnificativă a datoriei publice și mai ales un procent foarte mare cheltuielilor publice, nu au cum să ajute la această cofinanțare. Este și o chestiune de strategie și de organizare.” El remarcă faptul că, în mediul privat, multe companii și-au stabilit deja strategii și au mers mai departe, realizând studii de fezabilitate și au alocat resurse pentru finanțare. Din păcate, în sectorul public lucrurile nu se mișcă la fel de repede.
