De 30 de ani, inflația toacă nervii și banii românilor. Inflația este, în același timp, o realitate acceptată dar și o sperietoare. Inflația îl frământă pe orice român care își strânge sacoșa în pumni și pleacă la piață, cu gândul la prețurile care îl așteaptă. Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), a abordat acest subiect – inflația –, într-o prezentare ținută la Forbes CEE Forum 2019. Adrian Vasilescu și-a propus să răspundă la întrebarea: „Cum a fost posibil ca România să treacă, în numai doi ani și jumătate, de la cea mai mică la cea mai mare inflație din UE?”. Pentru că, în acest interval de timp (2017-2019), România a reușit „performanța” să treacă de la o inflație negativă la una pozitivă, cea mai mare din Uniune. Piața românească a devenit brusc un loc în care se ciocnesc curenții, născându-se turbioane. Adrian Vasilescu a pregătit cu ironie amară un preambul al răspunsului, care a constat într-o altă întrebare: „De ce inflația este un fenomen înfricoșător?”
Ceea ce s-a întâmplat cu inflația din România, în perioada 2017 – 2019, îi amintește lui Adrian Vasilescu de America anilor ’60. Atunci, Paul A. Samuelson, renumit profesor de economie și colaborator apropiat al preşedintelui John F. Kennedy, a fost întrebat care este cea mai importantă problemă economică cu care se vor confrunta Statele Unite în următoarele decenii. El a răspuns fără ezitare: „Inflaţia”. Dar a adăugat: „Inflaţia este în sine o problemă. Dar temerile legitime şi isterice faţă de inflaţie par să devină ele însele o problemă. Pe scurt, mă tem de inflaţie. Dar mă tem mai ales de teama de inflaţie”… Frica de inflație, invocată în anii ’60 de profesorul american, este o problemă a României din prezent. Orice cercetare sociologică, ce vizează fricile și îngrijorările românilor, scoate la iveală teama de creșterea prețurilor. „Şi iată că, vedem astăzi, cum la noi inflația redevine o problemă. Dar frica de inflaţie redevine o şi mai mare problemă”, a subliniat Adrian Vasilescu.
Începând din octombrie 2018, creșterea unor preţuri a stârnit nenumărate dezbateri şi polemici în spațiul public românesc, motivul fiind unul singur: frica de inflație a devansat dramatic realitatea inflației. Măsura inflației este rezultatul mișcării tuturor prețurilor. Dacă cresc toate prețurile, în timp îndelungat, drumul spre bunăstare este blocat. Un standard ridicat de viaţă nu mai este posibil atâta vreme cât „se agită” toate preţurile. Adrian Vasilescu a precizat: „Numai că, acum, nu avem de-a face cu un astfel de fenomen. Nu se agită toate prețurile, ci numai unele prețuri, care însă strică media generală”.
Datele statistice arată că, mai puţin cu unele excepţii, cele mai multe prețuri, inclusiv la pâine, lapte, carne și la multe alte produse de bază, nu i-au îngrijorat pe români. Excepţiile invocate au fost preţurile la energie electrică și termică, la gaze, la combustibili, la fructe proaspete și la citrice. „Aceste prețuri, crescând anapoda, au scos inflația din ritmul ei. Și din tipare”, a punctat Vasilescu. Cererea tot mai mare de bunuri şi servicii a turnat gaz peste focul inflației, o regulă firească în economia de piață. Oferta internă nu a fost pregătită să răspundă cererii. Importurile au venit și au ocupat rafturile magazinelor. Cererea este mare în România pentru că avem un consum mare.
„Și cum, în acești ani, importurile au devansat exporturile, cine acoperă acest deficit de balanță? Desigur, cursul de schimb și inflația”, a explicat consultantul BNR. În același timp, s-au mărit salariile bugetarilor, producându-se un decalaj: guvernul a plusat cu bani, dar economia reală n-a plusat cu bani. Ciclul inflaționist din perioada 2017 – 2019 este caracterizat de Adrian Vasilescu printr-o parafrază inspirată din cursele de cai: „Inflația a alergat când la trap, când la galop”. Pentru că, din 2014 și până azi, în România, prețurile s-au mișcat „când la trap, când la galop”. Ratele anuale în descreștere, între 5,33% și 1,79% au reprezentat „un trap sănătos”. Apoi, în perioada 2017 – 2019, a venit „galopul”, când lucrurile s-au înrăutățit. În 2015, România avea o inflație negativă. Asta a însemnat că prețurile la produsele de bază nu s-au mișcat în sus, ci prețurile din magazine au scăzut foarte mult. Un paradox! În acea situație, românii au avut de câștigat, pentru că au profitat de prețurile înscrise pe etichetele din magazine. Dar a pierdut bugetul statului, pentru că, prin micșorarea acestor prețuri, a scăzut considerabil suma încasată din TVA. În prezent, România are cea mai mică pondere din PIB a veniturilor din TVA, din Uniunea Europeană.
În septembrie 2017, când inflația a ajuns la 1,79%, România a marcat un succes, apropiind-se de inflația optimă la nivel mondial, care este de 2%. „Această inflație optimă de 2% este ca un pahar de vin bun, băut după masă, care acționează ca întăritor. Dar nu mai mult, pentru că al doilea pahar te moleșește și s-a terminat!”, a precizat Vasilescu. Dar n-a fost să fie! În august 2019, România a devenit campioana Uniunii Europene la inflație, având cel mai mare indice: 4,1%, înaintea Ungariei (3,2%) și Olandei (3,1%). În octombrie 2019, s-au împlinit doi ani de când România este lovită de șocuri inflaționiste. Adio, inflație negativă! Șocurile inflaționiste continuă.
