Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a afirmat, în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum, că trăim un moment de schimbare a modelului de afacere românesc, trecând de la cel bazat pe forță de muncă ieftină, la modelul în care forța de muncă începe să fie plătită competitiv. Este o schimbare dramatică pentru o economie în care 47% dintre întreprinderi au capitaluri negative. Această schimbare a modelului de business românesc va determina fie schimbarea de mentalitate și orientarea businessului către produsele cu valoare adăugată, fie dispariția întreprinderilor care nu se vor acomoda la noul context.
„Trebuie să ai de unde plăti, adică trebuie o anumită marjă pentru a putea continua businessul. Are loc o personalizare a businessului românesc. Există o chestiune de lipsă de respect, de personalizare nu numai la nivel de țară, ci la întregul nivel al Europei Centrale. Există frici care încep să unească businessuri din Europa Centrală. Frici generate de bariere puse de birocrația de la Bruxelles. De asemenea, are loc în România, la nivelul clasei de business, schimbarea de generații. Eu pot să spun că am experiență, dar nu mai am instinct. Businessul a devenit foarte specific generațional. Sunt uluit de modul cum modele noi de afaceri pornesc datorită acestor schimbări generaționale. Acestea duc și la schimbări ale modelului de leadership sau de management”, declara Florin Pogonaru.
Președintele AOAR admite că în anii ’90 idolul generației sale a fost Milton Friedman. În conformitate cu acea gândire, trebuia să depui toate eforturile pentru acționari și pentru profit. Am ajuns apoi la generația actuală, care consideră că îmbogățirea excesivă este de prost gust. Din perspectivă culturală, lucrurile s-au deplasat foarte mult. În momentul de față, este de prost gust să nu îți orientezi întreprinderea către toți stakeholderii.
„Într-o carte apărută recent se face distincția între două tipuri de elite. Prima categorie crede că averea este contextuală și, în general, aceste elite din Europa sunt de stânga, iar în România de dreapta. Cealaltă categorie de elite crede că bunăstarea economică este adusă de munca lor sau a generațiilor precedente. Ei, prin natura lor, sunt de dreapta. În România avem această generație care se izbește de o evoluție de la Milton Friedman și bucuria capitalismului la o întoarcere masivă la etatism”, subliniază Florin Pogonaru.
Una dintre marile probleme ale leadership-ului în perioada următoare este dată de faptul că elitele noii generații se izbesc de economia tot mai etatistă.
„Indiferent cât ar fi de buni cei care fac parte din această categorie de elite, ei se întâlnesc cu această cultură a etatismului. Se izbesc de funcționari publici care n-au nicio problemă cu asumarea. Rolul lor este să spună de ce nu. Poți să fii născut lider, când te-ai izbit de funcționarii publici și de cultura etatismului, nu prea ai șanse. În România, noi ne-am redescoperit vâna masivă etatistă, setea de paternalism. Nimeni nu încearcă să depisteze și să elimine barierele din societate”, este de părere Florin Pogonaru.
Schimbarea e generațională și ea ține de modele. În ultimele decenii schimbarea este ușor de observat, iar societatea românească a trecut de la modelul de succes Dinu Patriciu, la modelul de succes Dedeman. De asemenea, Florin Pogonaru crede că riscul principal pe care trebuie să-l vadă liderii din România este faptul că suntem dependenți excesiv de anumite industrii din alte țări, declarându-se frapat de faptul că scăderea producției industriale a Germaniei din sectorul automotive a avut efecte mult mai mari asupra României. Pentru economia românească, riscul cel mai mare este dat de lipsa rețelelor locale care să genereze valori. În România se discută despre cantitate, în timp ce în alte țări se discută despre valoarea adăugată. Din punct de vedere cultural, trebuie să eliminăm această barieră, iar liderii din România trebuie să își concentreze atenția pe valoarea adăugată.
„Plimbându-mă mult prin Europa Centrală și de Est, când mă întâlnesc cu oameni de afaceri din Polonia, Cehia și Ungaria, toți vorbesc despre afaceri cu valoare adăugată. În România discutăm despre ce cantitate producem și despre cum să producem mai mult. Mediul de afaceri din România încă nu are maturitatea să se orienteze spre valoare adăugată ridicată”, a atras atenția Florin Pogonaru.
