Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Lideri |
|

Forbes CEE Forum 2018, Doru Lionăchescu (membru board, Banca Transilvania & BT Capital Partners): „Pleiada de reglementări apărute în ultimul deceniu nu ne ajută, pentru că toate reglementările făcute la presiunea opiniei publice au fost făcute în sensul de a limita spațiul de manevră și de a lua riscuri în bănci”

Asistăm la o mișcare istorică, seculară, de la Vest către Est în ceea ce privește capacitățile de finanțare, în condițiile în care, astăzi, patru din primele cinci bănci din lume sunt din China.
150 CEE Doru Lionachescu

Doru Lionăchescu, membru board, Banca Transilvania & BT Capital Partners: „Dacă în 2007, în clasamentul celor mai mari zece bănci din lume, opt erau din Europa și două erau din SUA, în 2017 doar două au rămas din SUA. Europa a rămas cu doar doi jucători și diferența este în China. Problema nu este neapărat că șase sunt din China, ci că patru din primele cinci bănci sunt din China. Pentru finanțatori, dimensiunea este foarte importantă, de aceea aceste clasamente sunt esențiale”.

El spune că deși suntem foarte bine poziționați, fiind la jumătatea distanței dintre Atlantic și China, sentimentul său este că România nu este foarte bine pregătită. „Nu conștientizăm această mișcare tectonică în finanțele mondiale și poate ar fi cazul să ne uităm și la ceea ce se întâmplă și în restul României”, spune bancherul.

„În profilul antreprenorului român avem două situații care pe mine mă îngrijorează. Constat o tendință la cei aflați la prima experiență antreprenorială de hedonism antreprenorial – oamenii pornesc afaceri care sunt aparent interesante, dar care sunt de fapt o prelungire a unui hobby. În marea majoritate, acestea nu sunt afaceri serioase. Nu au șanse să devină lideri în domeniul lor de activitate, ci doar satisfac un orgoliu personal sau dorința de a-și petrece timpul altfel decât angajat într-o companie. Săptămânal văd reportaje sau citesc despre oameni care au pornit o carieră în domeniul tehnologiei în Austria, de exemplu, și s-a întors în România să-și facă o clătitărie. Cred că este o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă antreprenoriatul. Una este să sesizezi anumite trenduri care dau volum și să te poziționezi ca antreprenor și alta este să confunzi antreprenoriatul cu o modalitate de a petrece fun timpul liber. Nu au nici o legătură una cu alta.

Antreprenoriatul serios este muncă, risc, responsabilitate, nopți nedormite, impozite, controale, organe de cercetare penală”, afirmă Lionăchescu, care susține că nu vede la antreprenorii români dorința de a fi lideri în domeniul lor, de a controla, de a ieși în străinătate. „Dacă nu avem companii mari pe care să le putem finanța nu putem crește intermedierea financiară, rămânem tot pe ultimul loc în Europa și o să ne văităm la nesfârșit că ne învârtim într-un cerc vicios. Ca să fii antreprenor trebuie să-ți placă să faci bani! Orice altă explicație pe care o aud legată de pasiune, responsabilitate socială sună bine, dar în esență antreprenorii, indiferent de ceea ce declară, de la Steve Jobs până la cel mai mic antreprenor, sunt oameni cărora le-a plăcut și le place să facă bani.”

Bancherul consideră că în pofida discuțiilor din presă, privind atacurile structurilor alternative de finanțare contra băncilor, realitatea din teren, nu doar din România ci chiar și din SUA și alte piețe mult mai dezvoltate, arată că băncile nu au fost nici pe departe „dinozaurii”, așa cum credea publicul larg și s-au adaptat relativ repede și continuă să fie finanțatorii de primă și de ultimă instanță într-o economie precum cea a României.

„România are această specificitate a unei piețe de capital insuficient dezvoltate, care crește foarte încet față de necesități și atunci greul finanțării îl duc băncile, fie că e vorba de finanțarea guvernamentală sau a companiilor mici și mijlocii sau chiar de finanțarea parțială a companiilor mari”, a afirmat Lionăchescu.

La 10 ani după criză, nu s-a schimbat mare lucru, iar structurile de finanțare au rămas aproape aceleași. Au apărut o serie de restricții și de reglementări care transformă sistemul bancar din ce în ce mai mult într-un sistem de utilitate publică. „Perspectiva opiniei publice, a contribuabilului, a reglementatorului este probabil de a face din bănci utilități publice”, susţine Lionăchescu.

Abordarea unor noi segmente de piață schimbă însă modelele de risc ale băncilor. Este un proces continuu de adaptare a modelelor de risc în bănci.

Lionăchescu afirmă că procesele de actualizare a modelelor de risc în bănci au două componente. Pe de o parte, pentru industriile tradiționale temerea principală a oricărui bancher este dacă nu cumva finanțează o industrie care este predispusă la distrugere de către un eventual Google sau un eventual Facebook. Cea de a doua componentă din ceea ce înseamnă adaptarea privește industriile noi, industria cunoașterii, cea spre care ne îndreptăm, un sector complet diferit de industriile tradiționale.

„De sute de ani, bankingul se face finanțând contragaranțiile, de cele mai multe ori, garanții reale. Industria cunoașterii nu are garanții reale. Ea se bazează pe cunoaștere, care nu e tangibilă, pe alte caracteristici care nu ne sunt foarte familliare nouă ca bancheri de modă veche. Pleiada de reglementări apărute în ultimul deceniu nu ne ajută, pentru că toate reglementările făcute la presiunea opiniei publice au fost făcute în sensul de a limita spațiul de manevră și de a lua riscuri în bănci. Ori abordarea tradițională în noua economie nu mai funcționează. Când finanțezi un start-up în tehnologie, în lifestyle, trebuie să gândeşti ca un bancher de investiții sau venture capital, dar deocamdată reglementările nu țin pasul cu acest gen de abordare.”

Tema principală de pe agenda publică ar trebui să fie, în opinia lui Doru Lionăchescu, una cu care ne vom confrunta foarte curând și pe care trebuie să o soluționăm: direcția pe care o ia România, ca națiune. „Decât să ne lăsăm în bătaia valurilor geopolitice, care oricum ne vor transfera undeva, că vrem sau că nu vrem, mai bine ne implicăm să ducem România într-o anumită direcție pe care noi o considerăm bună. Dacă nu, vom merge în altă direcție și vom vedea care sunt consecințele”, a conchis bancherul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii