La capitolul PIB noi n-am recuperat nici decalajul faţă de Cehia şi nici nu am ajuns să performăm la capitolul PIB pe cap de locuitor, unde suntem între ultimele trei ţări din Uniunea Europenă, potrivit lui Alexandru Reff. „La investiţiile străine directe nu am reuşit să ajungem, cu toate creşterile din ultima vreme, la nivelul la care am fost înainte de criză, ba chiar suntem la jumătate din acel nivel. Cred însă că ar trebui să abandonăm această perspectivă şi să ne raportăm la ce se întâmplă în context regional, pentru că 2004-2008 a fost unic pentru noi. A fost o atractivitate specială în contextul aderării la NATO şi la Uniunea Europeană şi era perioada marilor privatizări.”
Iar cum contextul regional pare că ne este favorabil, important este să putem profita de oportunități. „Dacă ne uităm în jur, Polonia pierde la capitolul atractivitate. Ei beneficiau de trei ori mai multe investiţii străine decât noi şi au pierdut în ultimul an jumătate din ceea ce atrăgeau. Ungaria a avut un recul semnificativ, din care pare să îşi revină. E un teren pe care noi puteam să performăm mai bine decât am făcut-o, puteam atrage acest capital care rămâne interesat de zonele emergente şi în particular de Europa Centrală. Am făcut-o cumva, pentru că investiţiile străine au crescut în ultimii ani, au crescut şi investiţiile publice în ultima perioadă de la un nivel extrem de modest, pentru că în 2016 am avut un record negativ absolut. Este o dinamică macro pozitivă şi încurajatoare”, susţine Reff.
La nivel micro, dimensiunile afacerilor cresc, pe fondul creşterii profitabilităţii, a extinderilor organice, dar şi prin fuziuni şi achiziţii.
„Remarcăm că tot mai multe afaceri antreprenoriale sunt capabile de consolidări prin achiziţii, iar unele chiar de extinderea în zonele învecinate. Sunt afaceri care încep să se finanţeze de pe pieţele de capital locale sau internaţionale”, mai spune reprezentantul Deloitte.
Compania derulează în fiecare an un sondaj printre directorii financiari. Anul acesta ei vorbesc de creştere prin consolidarea afacerilor existente, sunt preocupaţi de inflaţie, de accesibilitatea finanţării, care se face mai curând intern decât bancar sau prin fonduri europene şi au problema creşterii costului forţei de muncă şi a lipsei de disponibilitatea a talentelor de care companiile au nevoie. „În IT de exemplu, atragerea unor competenţe înalte nu mai este în România mai puţin costisitoare decât în Spania. Deocamdată nu s-a produs o deteriorare în fiscalitatea aplicabilă muncii, chiar dacă este o instabilitate care îngrijorează”, susţine Reff.
El consideră că există o deziluzie a tinerilor din generaţia Millenials vis-a-vis de misiunea businessului în societate. Aceştia văd rolul social al afacerilor şi nu capacitatea lor de a genera profit, ceea ce generează dezangajare, care afectează productivitatea, iar fără profit afacerile dispar. Studiul Deloitte despre forţa de muncă arată că tânăra generaţie este nesigură în ceea ce priveşte viitorul, e dezamăgită într-o anumită măsură de mediul de business şi este nepregătită pentru industria 4.0. „Generațiile Millennials sunt angoasate de schimbările dramatice, pe care parţial le constatăm şi parţial le anticipăm în business, în muncă şi în societate. Tocmai pentru că are o apetenţă pentru înţelegerea acestor fenomene, generaţia Millenials reclamă atenţie din partea companiilor în care lucrează, pe care nu o văd astăzi acordată. Li se pare important să se investească în formarea lor profesională şi în formarea competenţelor. Tinerii așteaptă o cultură de bună calitate și o remunerație competitivă. Ei mai aşteaptă un climat de diversitate, de incluziune şi de dezvoltare.”
Pe de altă parte, costul cu forţa de muncă a crescut şi se apropie de nivelul de sus, iar productivitatea rămâne scăzută, mai arată Alexandru Reff. În opinia sa, vina se împarte între organizaţii, care au o disponibilitate limitată de a investi în elemente care cresc productivitatea şi consumatori, care nu sunt suficient de exigenţi pentru a pune accentul pe inovaţie şi calitate şi nu determină oganizaţiile să aloce resursele necesare pentru diferite tipuri de tehnologie, inovaţie şi digitalizare.
De asemenea, tot mai puţini tineri văd lumea predictibilă şi văd că eforturile şi sacrificiile sunt garantat aducătoare de rezultate. În acest context de insecuritate, doar liderii pot să-i inspire pe cei din generaţia Millennials.
