Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Macroeconomie |
|

Forbes CEE Forum 2018, Adrian Vasilescu (consultant de strategie al BNR): „Nu avem cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, ci una dintre cele mai mari viteze de creștere”

România se află în două „adăposturi” solide: Uniunea Europeană și NATO. Totuși, este pândită de câteva pericole: sărăcia, inflația și proasta gestionare a investițiilor. Istoria începutului de secol XX oferă românilor un model viabil de dezvoltare.  
126 CEE Adrian Vasilescu

Prezentarea pe care venerabilul domn Adrian Vasilescu, consultant de strategie al Băncii Naționale a României, a ținut-o în cadrul Forbes CEE Forum 2018 a stat sub semnul îngrijorărilor față de lumea în care trăim. De altfel, motto-ul prezentării a fost: „Cum navigăm într-o lume incertă, vulnerabilă și riscantă.” Trăim într-o lume frământată de incertitudini și plină de riscuri. Asta nu înseamnă că nu mai merită să trăim în această lume! Dimpotrivă, pesimismul bine temperat al discursului, susținut de numeroase cifre și statistici relevante, a avut darul de a genera o întrebare firească: ce trebuie să facem pentru a schimba această lume? În finalul prelegerii, Adrian Vasilescu a sugerat, cu diplomația sa binecunoscută, un posibil răspuns pentru România: legi înțelepte, instituții publice eficiente și echipe de lideri performanți. Așadar, există speranțe!

Adrian Vasilescu și-a început alocuțiunea invocând un fragment memorabil din cartea „Împotriva zeilor”, de Peter Bernstein: „În timpul războiului, când Moscova era supusă unor șiruri de raiduri aeriene germane, într-o noapte de iarnă un ilustru profesor de statistică rus a coborât în adăpostul antiaerian din cartierul în care locuia. Nimeni nu-l mai văzuse până atunci în adăpost. Apropiații îi cunoșteau teoria, el repeta întruna că în Moscova locuiesc șapte milioane de oameni, așa că de ce l-ar nimeri tocmai pe el. Mirați, deci, de apariția lui în adăpost, l-au întrebat ce s-a întâmplat. Profesorul a explicat că în Moscova existau șapte milioane de locuitori și… un elefant. Aseară au nimerit elefantul.”

Această „parabolă a adăpostului” este valabilă și pentru România. „Poate că trebuie să ne amintim mai des că noi avem două adăposturi foarte solide și binevenite: unul este NATO și altul este Uniunea Europeană”, a subliniat Adrian Vasilescu. Începând din 2005, primul an de la aderarea la NATO, în România au intrat, în fiecare an, investiții de câte 20 de miliarde de euro. „O sumă foarte importantă, dar banii nu i-am folosit bine. Nu i-am investit destul pentru finanțarea gospodăriilor și companiilor”, crede Vasilescu. În toți acești ani, Banca Națională a fost nevoită să muncească din greu pentru a atrage o parte din acești bani, care nu erau folosiți, în rezervele valutare ale țării. „Această valută, care nu putea fi folosită de economie, a fost adusă la Banca Națională ca la o «pensiune», cu trei mese pe zi și un pat cald”, a precizat cu ironie Adrian Vasilescu.

Criza economică s-a stins, dar vremurile nu mai sunt normale, ci excepționale – consideră Vasilescu. Lumea se află în fața unor noi provocări. Multă vreme s-a vorbit despre nevoia de îmblânzire a piețelor. Acum, se vorbește cu insistență despre îmblânzirea riscurilor, care a devenit o lege obiectivă. Care este locul României în aceste vremuri excepționale? În repetate rânduri se spune că România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Vasilescu a contrazis această „lozincă”: „Nu avem cea mai mare creștere, ci avem una dintre cele mai mari viteze de creștere din UE”. Pornind de la cartea lui Robert Kaplan, „Răzbunarea geografiei”, Vasilescu a expus factorii geografici ce influențează economia. România este a șaptea țară din Europa ca populație (dacă sunt excluse Rusia și Turcia). Un alt factor geografic important este suprafața: România este a 12-a ca mărime din Europa (la fel, dacă excludem Rusia și Turcia). După densitate, România ocupă locul 22. Aici, deja apar problemele! Înainte de criza economică, în 2008, România avea un PIB de 146 miliarde de euro. În 2009, primul an de criză, PIB-ul a suferit o contracție de 7% și România a coborât 14 locuri în topul european. Abia în 2014, PIB-ul a reușit să-l depășească cu puțin pe cel din 2008. După mai mulți ani de creștere, s-a ajuns, în 2017, la un PIB de 188 miliarde de euro. „Este foarte important un lucru: de la intrarea în UE am fost constant pe locul 17 în ceea ce privește PIB-ul global. În această competiție, anul trecut, am reușit să dăm înapoi Grecia cu o treaptă, iar noi am urcat pe locul 16. În 2016, ne-a întrecut Malta și, anul trecut, ne-a întrecut Irlanda”, a explicat Vasilescu. În 2016, existau 10 țări înaintea noastră, inclusiv Grecia, cu populație mai mică decât a României și cu un PIB mai mare. În prezent, sunt nouă țări înaintea noastră. Dar acestea sunt greu de întrecut, acesta fiind principalul risc al României.

Dacă românii vor să trăiască mai bine, ei trebuie să facă eforturi pentru a ieși din zona subzistenței. La nivelul unei gospodării medii din România, veniturile se ridicau la o medie de 3.873 lei, în primul trimestru al acestui an, adică 1.483 de lei/persoană. „Este foarte puțin. Dacă ne uităm de unde provin aceste cifre, aproape 65% sunt numai venituri salariale și 20% venituri din prestări sociale, pentru alte activități, în special afaceri. Așadar, afacerile la nivelul gospodăriilor merg foarte slab”, a punctat Adrian Vasilescu. El consideră că românii trebuie să iasă din această vulnerabilitate dacă doresc să aibă un alt viitor. „Atâta vreme cât acest cerc al veniturilor este umplut de salarii, de pensii și de ajutoare sociale nu putem să sperăm la viitorul pe care ni-l dorim”, a declarat consultantul de strategie al BNR.

La rândul lor, majoritatea cheltuielilor într-o gospodărie se alocă pentru consum. Peste 70% sunt cheltuieli de consum, o pondere foarte mare. Cheltuielile pentru producție sunt de 3,4%, iar cele pentru investiții sunt de doar 0,3% din total. Cheltuielile pentru investiții reprezintă cea mai mică pondere din ultimii 10 ani dintr-o gospodărie din România. Și aceasta este o vulnerabilitate.

O altă „bilă neagră” este structura cheltuielilor totale de consum pe destinații. În primul trimestru al acestui an, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, într-o gospodărie, au fost de 5,9%, iar cheltuielile pentru băuturi alcoolice și tutun au reprezentat circa 8%. „Bem și fumăm mai mult decât ne încălțăm și ne îmbrăcăm. Este o realitate dramatică!”, a comentat Vasilescu. Istoria lumii spune limpede că soluția este una singură: educația. Anul trecut, Uniunea Europeană a realizat un top al nivelurilor de educație financiară. România este pe ultimul loc, Bulgaria fiind înaintea noastră cu 12 puncte procentuale.

O altă vulnerabilitate a României, în viziunea lui Adrian Vasilescu, este inflația. Despre inflație a început să se vorbească foarte mult începând din octombrie 2017, când a avut loc primul șoc inflaționist. De unde provine inflația? Foarte puține voci oficiale recunosc că inflația este produsă de șocuri conjuncturale. Adrian Vasilescu a explicat: „Toate vin din întârzierile de a face la timp liberalizările necesare pentru înaintarea noastră spre un alt stil de viață. Pentru că s-a întârziat foarte mult, din motive electorale, de către autoritățile care răspund de aceste prețuri așa-zis reglementate la energie electrică, gaze, energie termică și combustibil.”

Adrian Vasilescu a făcut și o scurtă incursiune în istoria României pentru a sugera un posibil model de dezvoltare. Este vorba despre perioada cuprinsă între Mica Unire și Primul Război Mondial. În 54 de ani, România a reușit „să topească” trei secole şi jumătate de înapoiere. În anii imediat următori Unirii de la 1859, țara a fost ridicată din temelii. Alexandru Ioan Cuza, în mesajul său domnesc din decembrie 1859, nota: „Să întemeiem creditul public, să deschidem drumuri, să facem poduri, să dezvoltăm industria şi comerţul”. Aşadar, totul trebuia luat de la început!

În cei 54 de ani, elita intelectuală s-a pus în slujba ţării, multe minți românești fiind şlefuite la marile universități din Occident. Elita intelectuală nu numai că s-a implicat în punerea în practică a unor proiecte îndrăzneţe, dar a şi susţinut restructurarea societăţii româneşti. Un accent deosebit s-a pus și pe educaţia economică a populației. În 1913, România era pe locul 11 ca pondere în economia Europei, înaintea Suediei, Finlandei, Norvegiei și Portugaliei. În 1990, se afla pe locul 17, loc pe care îl ocupă și în prezent. Desigur, acel model social-economic, care a condus la recuperarea decalajelor față de țările occidentale, ar putea fi actualizat și adaptat la aceste vremuri pline de pericole și riscuri. În fapt, istoria celor 54 de ani de progres, sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, oferă românilor din prezent un „credit nerambursabil”, adică un model de dezvoltare. „Dar nu vrem să-l luăm”, conchide Adrian Vasilescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii