Cautare




, Contributor

Macroeconomie |
|

Forbes Best Cities 2015: București, pe valurile Dâmboviței

Bucureștiul este un oraș al maximului în privința anumitor indicatori, ponderați însă sever de neajunsuri în privința altora.
Bucuresti

REGIUNE DE DEZVOLTARE: București-Ilfov

POPULAȚIE: 1.677.985

INDUSTRII PRINCIPALE: Industria prelucrătoare, comerț și servicii, construcții

Capitala României se situează pe primul loc în România în privința multor indicatori: are cel mai mare Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, cei mai mulți angajați, cel mai mare salariu mediu net și cele mai multe întreprinderi economice active. În plus, în București se înregistrează cea mai mare rată de creare a întreprinderilor noi. De-a lungul vremii, Bucureștiul a atras cele mai multe investiții străine directe: din 1991 și până la sfârșitul anului 2013, au fost înființate 86.171 de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social, acesta din urmă ridicându-se, în perioada menționată, la 18,5 miliarde de euro, potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Capitala este și cel mai important nod feroviar și rutier din România, fiind situată la intersecția celor trei autostrăzi din țara noastră (București-Pitești, București-Constanța și București-Ploiești) și beneficiază de cel mai mare aeroport internațional, Henri Coandă. Orașul de pe Dâmbovița este cel mai important centru universitar din România și are cel mai mare stoc de locuințe, în număr de aproape 850.000.


REGIMUL FISCAL: Documentarea tranzactiilor, în special a serviciilor, este esențială pentru asigurarea deductibilității fiscale și pentru a evita reîncadrarea sau alte ajustări fiscale (ex. prețuri de transfer). Sursa: KPMG


Cu toate acestea, Bucureștiul nu este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, poziție pe care a deținut-o anul trecut. Motivele țin de anumite lipsuri care par să devină cronice, identificate de altfel și într-o analiză SWOT realizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov. Astfel, deși în Capitală ajung trei autostrăzi – intrarea/ieșirea pe/dinspre A3 București-Ploiești nu se face prin oraș, ci prin comuna Tunari; ultimii patru kilometri nu sunt încă realizați – legătura dintre acestea este făcută în mod defectuos, printr-o șosea de centură mult subdimensionată. În același registru, al ineficienței, legătura dintre aeroportul Henri Coandă, situat în Otopeni și Capitală se face ori cu mașina personală, ori cu liniile de autobuz – nu există linie de tren sau metrou, ca în marile orașe europene.

În plus, starea străzilor orășenești este „nesatisfăcătoare”, potrivit analizei SWOT menționate, rețeaua de metrou este „insuficient dezvoltată”, transportul electric urban este „nemodernizat”, sistemul de transport intraregional este „deficitar”, terminalele intermodale de pasageri și marfă sunt „neadecvate” ca număr și capacitate la cerințele economiei regionale”, structurile de sprijinire a afacerilor sunt „insuficient dezvoltate”, cercetarea universitară este „slab integrată” cu mediul de afaceri și, nu în ultimul rând, rata de abandon școlar este „printre cele mai ridicate la nivel național”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii