Primăria Municipiului Constanța dispune de o finanțare de 20 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a transforma, parțial, orașul într-unul de tip smart city. Semnat în octombrie 2017, acordul are o durată de 12 ani, prevăzând trei paliere de investiții.
„Prima: un sistem integrat de management al traficului. Ne propunem să schimbăm tot ceea ce ține de managementul traficului: semafoare inteligente, senzoristică, camere de supraveghere. Al doilea punct pe care dorim să-l atingem prin această colaborare este legat de construirea unui sistem de siguranță. Evident, nu este suficient să creștem numeric forțele poliției locale, dar este important să implementăm un sistem de supraveghere video. Ne dorim să construim subsecvent planului de mobilitate urbană și, circumscris proiectului de smart city, un bulevard care, de la cap la coadă, să fie modernizat, atât din punct de vedere al căii de rurale rutiere, dar și al spațiului verde, trotuarelor, iluminatului public, semaforizării”, a declarat, atunci, Decebal Făgădău, primarul Constanței, citat de presa locală.
În zona Sala Sporturilor din oraș, există deja o parcare inteligentă cu 50 de locuri, proiect realizat în parteneriat cu Telekom și ZTE. Aceasta dispune de senzori plasați în asfalt, conectați la o platformă care procesează, în timp real, informațiile privind disponibilitatea locurilor, cinci stâlpi de iluminat care au la bază tehologia LED, un pilon multifuncțional care integrează nouă funcționalități (o cameră video cu un unghi de 360 de grade care poate transmite live, un ecran pe care pot fi afișate informații, un modul de analiză a condițiilor de mediu) și internet gratuit.
În orașul de pe malul Mării Negre, la începutul lunii martie, zece proiecte de tip smart city erau în diverse stadii, reiese din raportul „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting. Cu acest număr, Constanța ocupă locul 9 în Top 10 orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, prezentat de studiul citat. Dar proiectele pentru smart city impactează, încă, doar o mică parte din businessul derulat în oraș.
Portul rămâne principala sursă de venit, cu toate că, anul trecut, față de anul anterior, traficul cumulat, în toate cele trei porturi din județ (Constanța, Mangalia și Midia) s-a redus ușor, cu 1,8%, până la aproape 58,4 milioane de tone, potrivit datelor Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime Constanța”. De asemenea, numărul de escale a navelor maritime s-a redus cu 5,8%, până la 4.093, iar cel al navelor fluviale cu 9%, până la 9.272.
Pe grupe de marfă, cel mai mult din traficul total l-au reprezentat cerealele, 17,89 milioane de tone (o scădere de 12,3%, față de anul anterior), urmate de petrol brut, cu 7,35 tone (o scădere de 1,7%), la care s-au adăugat 5,47 milioane de tone de produse petroliere (o reducere de 3,2%), și de diverse articole (6,5 milioane de tone, o reducere de 5,4%). În schimb, transportul de minereuri de fier, deșeuri de fier și oțel, precum și zgură de furnal a crescut cu 51%, până la 3,9 milioane de tone, în timp ce acela de minereuri și deșeuri neferoase a scăzut cu mai puțin de 1%, rămând la 3,1 milioane de tone.
De asemenea, anul trecut, față de anul anterior, traficul de semințe uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi a crescut cu 10%, până la 3,2 milioane de tone, cel de îngrășăminte (naturale și chimice) s-a mărit cu 3,4%, până la 3 milioane de tone, iar cel de combustibili minerali solizi cu 27,5%, până la 2,83 milioane de tone. Și produsele metalice au crescut, dar cu 10%, până la 2,2 milioane de tone. Cu volume de peste 0,5 milioane de tone, au mai trecut, în 2017, prin porturile românești de la Marea Neagră, produsele alimentare și nutrețurile pentru animale (504.549 de tone, în scădere cu aproape 37%, față de anul anterior); alte produse chimice (559.649 de tone, o micșorare cu aproape 10%).
Situația este reflectată și în Top Forbes 500 cele mai puternice companii românești din 2017, realizat pe baza celor mai recente date complete, cele din 2016. Grup Servicii Petroliere, controlat de Gabriel Comănescu, s-a clasat pe primul loc în județul Constanța, cu un profit de 287,2 milioane de lei, o cifră de afaceri de aproape 125 de milioane de lei, cu 206 angajați, la un capital propriu de 60,7 milioane de lei. Locul secund l-a ocupat Biochem, controlat de Bogdan Chimișliu, care a obținut afaceri de 218,1 milioane de lei, un profit de 23,7 milioane de lei, cu 81 de angajați, la 92,5 milioane de lei capitaluri proprii.
Locul 3 l-a ocupat Celco, care a obținut un profit de 18,2 milioane de lei, la afaceri de 107,4 milioane de lei, cu 285 de angajați, la 172,3 milioane de lei capitaluri proprii. În total, cifra de afaceri a celor 15 companii din Constanța prezente în Top Forbes 500 companii a fost de aproape 2,9 miliarde de lei, la un profit de 434,7 milioane de lei, cu 5.545 de angajați și aproape 1,25 de miliarde de lei capitaluri proprii.
În ciuda acestei activități, spațiile de depozitare moderne și cele de birouri sunt puține în orașul de la malul Mării Negre, mult sub 100.000 de metri pătrați. În schimb, este unul dintre cele mai aglomerate orașe din țară pe piața spațiilor de retail, conform datelor Cushman & Wakefield Echinox: 681 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, la suprafața totală de 193.300 de metri pătrați, cele mai mari suprafețe fiind în mall-urile City Park (51.500 de metri pătrați) și VIVO! Constanța (51.000 de metri pătrați).
„Constanța, cea mai mare piață rezidențială din zona de Sud a României, cu excepția regiunii București-Ilfov, a intrat în rândul piețelor secundare în care se livrează anual peste 3.000 de locuințe, majorarea fiind susținută de ritmul alert de dezvoltare al proiectelor rezidențiale amplasate în zona Mamaia, unde, în ultimii ani, au fost predate peste 2.500 de unități locative. Constanța va fi și în 2018 una dintre cele mai mari piețe rezidențiale din România, cu un nivel estimat de livrări de aproximativ 3.000 de unități, susținut atât de cererea locală, cât și de cererea de tip investițional, pentru locuințe de vacanță”, se scrie într-un raport de piață al Coldwell Banker Affiliates of Romania.
De altfel, pe turism, investitorii se pregătesc să deschidă noi unități. Mohamad Murad plănuiește să redeschidă, în acest an, complexul hotelier Belvedere-Amfiteatru-Panoramic, în Neptun – Olimp, dorind să-i redea gloria de altădată. A achiziționat acest complex în decembrie 2016, de la Josef Goschy, pentru 10 milioane de euro, iar investiția estimată în remodelare se ridică la 25 de milioane de euro. El construiește și un boutique hotel la Năvodari. Murad este considerat cel mai mare investitor de pe litoral, cele șapte hoteluri deținute cuprinzând peste 3.500 de locuri de cazare, la care se adaugă peste 3.000 de locuri în restaurante.
La finele anului trecut, în Constanța, erau 120 de hoteluri, care aveau 11.368 de camere, capacitatea fiind de 22.236 de persoane, iar sosirile au crescut cu 4,3%, ajungând la 505.247, potrivit C&W Echinox. Numărul de sosiri în zona litorală a crescut, în primele nouă luni ale anului trecut, cu 7,4%, față de acceași perioadă a anului anterior, depășind ușor 1 milion, iar numărul de înnoptări s-a mărit cu 5,3%, depășind 4,2 milioane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Vezi aici: Topul celor mai bune orașe pentru afaceri din România, ediția 2018
Constanța
REGIUNE DE DEZVOLTARE: SUD-EST
POPULAȚIE JUDEȚ DUPĂ DOMICILIU: 769.337
INDUSTRII PRINCIPALE: ACTIVITATE PORTUARĂ, CONSTRUCȚIE DE NAVE, PETROL, TURISM
PIB/CAPITA ÎN 2017 (MII LEI): 52,4
SALARIU MEDIU NET LUNAR 2017 (LEI): 2.095
ISD/CAPITA (MII EURO): 1.284
ȘOMAJ LA SFÂRȘIT DE AN 2017 (%): 3,4
PROFIT NET PER CAPITA (EURO): 780
DRUMURI PUBLICE MODERNIZATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 1
CĂI FERATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 1
FIRME ACTIVE LA 1.000 DE LOCUITORI: 36,2
CIFRA DE AFACERI PER CAPITA (EURO): 12.097
