Locul șase îl ocupă Brașovul în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte de tip oraș inteligent (smart city) în plan, în curs de implementare sau livrate, potrivit raportului „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting, cu 11 proiecte. Un astfel de proiect este, din 2017, trecerea de pietoni inteligentă de pe Bulevarul Saturn, unde se semnalizează cu LED-uri, când traversează un pieton, iar, noaptea, intensitatea luminii publice asociată acesteia se intensifică în prezența pietonilor. Municipalitatea a început să implementeze asemenea proiecte din 2008, având deja sistemul de telegestiune a iluminatului public, monitorizarea traficului prin dispecerat operativ, managementul traficului la transportul public.
Dar acestea sunt încă doar o mică parte din realitatea brașoveană. Amplasarea în mijlocul țării și numeroșii vorbitori de limba germană au atras spre Brașov mai multe companii din domenii tehnice. În plus, în județ funcționează opt parcuri industriale: Parcul Industrial Carfil, Parcul Industrial Feldioara-Halchiu, Parcul Industrial Metrom, Parcul Industrial Zărnești, Parcul Industrial Prejmer, Brașov Industrial Park, Brașov Business Park și Sofimat Logistic Park. În regiune mai funcționează și patru incubatoare de afaceri, numărul locurilor de muncă create fiind de peste 250. Ca urmare a acestei orientări, suprafața de spații industriale moderne din Brașov este una dintre cele mai ridicate din țară, de 170.000 de metri pătrați, potrivit datelor Colliers International Romania.
„Braşovul este un motor de dezvoltare economică în domeniul producției industriale. Două sectoare de producție care se află într-o continuă creștere sunt în domeniul automotive și cel al industriei aeronautice. Pentru atragerea de investitori, municipalitatea brașoveană oferă o serie de facilități de ordin financiar (schema de minimis, prin care în funcție de anumite criterii – valoarea investiției, numărul de locuri de muncă nou-create etc. se acordă facilități fiscale) și de infrastructură (acces la utilități, drumuri etc.)”, spune George Scripcaru, primarul Municipiului Brașov, care are pe rol trei procese pentru corupție.
Strâns legat de orientarea economică a zonei, altă oportunitate de dezvoltare a Brașovului o reprezintă învățământul profesional și tehnic, potrivit primarului.
„Braşovul este pionier în domeniul învăţământului profesional dual: SPGK – Școala Profesională germană «Kronstadt», înființată și administrată împreună cu agenții economici din Brașov, este un model de bună-practică preluat și de alte orașe din țară. De la an la an, creşte numărul elevilor care beneficiază de acest sistem educaţional, învață o meserie și își găsesc un loc de muncă chiar în întreprinderile care au participat la fondarea școlii. Rata de angajare, din 2012, de la prima promoție de absolvenți, a fost de peste 95%”, afirmă Scripcaru.
Totodată, municipalitatea a încheiat un parteneriat strategic cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Universitatea Transilvania și mediul economic pentru adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. La acestea se adaugă facultăţile cu profil tehnic din cadrul Universităţii Transilvania Braşov și Institutul de Cercetare – Dezvoltare al Universității Transilvania.
Cel mai mare business din județul Brașov l-a avut, în 2016, anul pentru care există cele mai recente date complete, producătorul de accesorii și componente auto Autoliv România, de 3,5 miliarde de lei (o creștere cu 16%, față de anul anterior), cu un profit net de 114 milioane de lei (o majorare de 21%), la un număr mediu de angajați de 8.960 (un plus de 10%). În Topul Forbes 500 cele mai importante companii românești, din Brașov s-au clasat 16 companii, cu un profit net cumulat de 193 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 2,76 milliarde de lei, cu 4.394 de angajați și capitaluri proprii de 590 de milioane de lei.
O altă oportunitate pentru Brașov este turismul. În anul 2017, au fost înregistraţi 1,27 milioane de turişti (82,1% români și 17,9% străini), în creştere cu 14,4%, faţă de anul anterior. De asemenea, zilele de cazare au crescut cu 15,7%, la 2,56 milioane (83% români şi 17% străini).
„Brașovul deţine cel mai mare şi modern domeniu schiabil din România, modernizat și extins cu fonduri nerambursabile, trasee turistice pentru drumeţii, monumente de arhitectură, monumente istorice etc., combinat cu facilităţi de cazare şi de petrecere a timpului liber adaptat pentru toate tipurile de cerinţe. Pentru a valorifica şi mai mult acest potenţial şi pentru a transforma turismul de weekend în turism de sejur pe tot parcursul anului, ne propunem să creăm noi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în Braşov şi în staţiunea Poiana Braşov, dezvoltarea turismului cultural, organizarea de evenimente, dezvoltarea domeniului schiabil”, promite Scripcaru.
În Poiana Brașov există 12 pârtii cu grade diferite de dificultate, care se întind pe 25 de kilometri, cea mai dificilă fiind Lupului.
„Brașovul a devenit în premieră în 2017 una dintre piețele rezidențiale regionale în care se livrează anual peste 2.000 de locuințe, datele biroului local al Coldwell Banker România indicând un nivel de 2.100 de locuințe finalizate, dintre care 550 în localitățile limitrofe orașului. Nivelul de absorbție al locuințelor finalizate anul anterior s-a ridicat la peste 90%, în acest moment (n.red – începutul anului 2018), mai fiind disponibile la vânzare mai puțin de 100 de unități locative finalizate. Ritmul bun de vânzări a fost înregistrat în contextul unei adaptări mai bune a ofertei la cererea existentă, dar și ca urmare a unei cereri în creștere venite dinspre sectoarele de IT, industrie și segmentul automotive. Circa 50% din locuințele programate spre livrare în acest an în Brașov și împrejurimi se încadrează în categoria mass market, în timp ce 38% reprezintă unități locative destinate segmentului middle market, iar 12% reprezintă proprietăți premium și de lux. Comparativ cu anii anteriori, 2018 va aduce lansarea mai multor proiecte de mari dimensiuni, cu peste 200 de unități. De asemenea, în acest an, urmează ca prețul mediu de tranzacționare al locuințelor nou finalizate să depășească pragul de 1.000 de euro, după o creștere de aproximativ 7%, până la 1.040 de euro pe metru pătrat util. Totodată, pe segmentul tranzacțiilor de investiții se pot înregistra randamente anuale în euro de 6% – 7% din închirierea proprietăților achiziționate, întâlnindu-se și tranzacții realizate cu scopul revânzării, în special pe segmentul premium, datorită potențialului turistic semnificativ pe care îl prezintă zona”, se scrie într-un studiu realizat de Coldwell Banker România.
De exemplu, reprezentanții fondului francez Immochan, care a achiziționat, în vara anului 2017, proiectul de birouri Coresi Business Park, pentru 50 de milioane de euro, susțin că redau Brașovului aproximativ 8% din suprafața utilă a orașului, respectiv fosta platformă Tractorul. În 2012, Immochan România a achiziționat peste 100 de hectare de teren din cadrul fostei platforme industriale Tractorul, unde, în ultimii șase ani, a început să dezvolte un proiect de regenerare urbană.
„În centrul acestui ecosistem integrat, se află centrul comercial Coresi Shopping Resort, ansamblul rezidențial Coresi Avantgarden, dezvoltat în parteneriat cu Kasper Development și parcul de afaceri de clasă A Coresi Business Park, dezvoltat în parteneriat cu Ascenta Management. Din perspectiva investițională, suntem la jumătatea proiectului și am alocat, până acum, un buget de 340 de milioane de euro. Dacă păstrăm același ritm, investiția totală se va ridica la 700 de milioane de euro, în următorii șapte-zece ani”, spune Tatian Diaconu, CEO al Immochan România.
Pentru dezvoltarea zonei și a infrastructurii rutiere, Immochan a donat orașului 10 hectare din suprafața proiectului pentru construirea a 2,5 kilometri de drumuri publice, costul lucrărilor de sistematizare aferent acestuia fiind de 5 milioane de euro. În cadrul proiectului, au fost implementate și măsuri de mobilitate urbană, precum o alee pietonală și ciclabilă ce conectează toate cele trei funcțiuni ale Quartier Coresi, benzi de biciclete și, în parteneriat cu Primăria Brașov, extinderea liniilor de transport public, pâna în parcarea centrului comercial.
Coresi Shopping Resort se întinde pe o suprafață de 24 de hectare, având o galerie comercială cu peste 110 magazine, un food-court de 3.500 de metri pătrați, un entertainment center, parcuri și terenuri de activități în aer liber de peste 4 hectare, cinematograf cu 8 săli și hipermarket Auchan, iar, anul trecut, a depășit pragul de 10 milioane de vizitatori. La acesta s-a adăugat, din 2016, strip mall-ul Street Coresi, cu o suprafață de 15.000 metri pătrați.
Cea de-a treia fază a Coresi Shopping Resort, desfășurată pe o suprafață de 7,5 hectare, va fi o destinație pentru retailerii de mobilă și sport. Coresi Shopping Resort este primul centru comercial din țară certificat BREEAM, nivelul Excellent, și al doilea din Europa Centrală și de Est, iar Coresi Business Park deține nivelul Very Good. Coresi Business Park cuprinde 45.000 de metri pătrați de spații de birouri clasa A, reprezentând conversii de spații industriale și clădiri noi, și 20.000 de metri pătrați de spații verzi. Parcul de afaceri găzduiește 40 de companii precum Tata Industries, CGS, Raiffeisen Bank, IBM, Waters, BNP Parisbas, Siemens, unde lucrează peste 4.000 de tineri profesioniști.
Coresi Avantgarden, componenta rezidențială a Quartier Coresi, prevede amenajarea unei zone de 30 de hectare cu circa 3.000 de apartamente, prima fază (13 blocuri, cu 570 de apartamente) fiind în finalizare pentru vara aceastui an și lucrându-se la a doua, iar 400 de familii s-au mutat deja. Spațiile verzi vor avea o pondere de minimum 25% din suprafața proiectului, cu un indice de 8 metri pătrați per locuitor, peste norma actuală de 2 metri pătrați, au subliniat reprezentanții Immochan. Valoarea investiției pentru primele 1.000 de apartamente se ridică la 50 de milioane de euro, suma incluzând toate lucrările publice și de infrastructură pentru 28 de hectare din fosta platformă industrială.
Proiectul prevede construirea, în parteneriat cu autoritățile, a unei creșe, a unei grădinițe, a unei școli și a unui hotel. „În plus, hangarul vechi – important reper local unde a fost produs primul avion militar IAR, în anul 1927, va fi transformat într-un spațiul multifuncțional pentru expoziții, târguri, conferințe și evenimente culturale”, precizează Diaconu.
Însă cea mai mare problemă cu care se confruntă oraşul rămâne lipsa aeroportului, precum și lipsa autostrăzii București-Brașov. Ca alternativă, au fost făcute demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor de a lega Braşovul de autostrăzile existente A1 – Sibiu, A3 – Ploieşti, A3 – Tîrgu Mureş. De asemenea, aspectul Gării Brașov este o problemă majoră vizată de Primăria Brașovului.
„Principala poartă de intrare în oraș are nevoie de reparații, renovări și igienizări. Municipalitatea, inclusiv cu sprijinul societății civile, a inițiat demersuri la Ministerul Transporturilor și SNCFR pentru a prelua imobilul gării în vedere executării lucrărilor necesare, însă demersurile noastre au rămas fie fără răspuns, fie s-au lovit de refuzuri motivate de regimul de proprietate”, explică Scripcaru.
O problemă majoră în viziunea primarului o reprezintă și lipsa forţei de muncă, o soluţie fiind tocmai învăţământul profesional dual şi adaptarea profilelor învăţământului liceal şi universitar la cerinţele pieţei, ceea ce autoritățile afirmă că fac deja.
Vezi aici: Topul celor mai bune orașe pentru afaceri din România, ediția 2018
Brașov
REGIUNE DE DEZVOLTARE: CENTRU
POPULAȚIE JUDEȚ DUPĂ DOMICILIU: 631.796
INDUSTRII PRINCIPALE: COMERȚ ȘI DISTRIBUȚIE, TRANSPORTURI FEROVIARE, ECHIPAMENTE ELECTRONICE PIB/CAPITA ÎN 2017 (MII LEI): 44,4
SALARIU MEDIU NET LUNAR 2017 (LEI): 1.827
ISD/CAPITA (MII EURO): 94
ȘOMAJ LA SFÂRȘIT DE AN 2017 (%): 6
PROFIT NET PER CAPITA (EURO): 224
DRUMURI PUBLICE MODERNIZATE LA 1.000 DE LOCUITORI (KM): 1,2
CĂI FERATE LA 1.000 DE LOCUITORI (KM): 0,3
FIRME ACTIVE LA 1.000 DE LOCUITORI: 12,2
CIFRA DE AFACERI PER CAPITA (EURO): 2.663
