Forbes Best Cities 2018, locul 10: Iași, renașterea Moldovei - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Forbes Best Cities |
|

Forbes Best Cities 2018, locul 10: Iași, renașterea Moldovei

Capitala economică a Moldovei intră în premieră în topul celor mai bune orașe pentru afaceri, dar este încă departe de a-și atinge potențialul.
136 orase 10 Iasi

Cu doar opt proiecte găsite integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting a plasat Iașiul pe locul 10 în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte de tip oraș inteligent (smart city) în plan, în curs de implementare sau livrate, prezentat în raportul „Radiografia Smart City România”. Poziția este surprinzătoare, în condițiile în care Iașiul este recunoscut ca având IT-iști bine pregătiți, cu aproximativ 1.500 de absolvenți de IT, anual. Aici a deschis Amazon primul birou din România, iar pentru Microsoft a devenit o importantă resursă de angajați. În cadrul CEE Shared Services and Outsourcing Awards, organizată în Polonia, Iașiul a câștigat premiul „Emerging City of the Year”, fiind declarat orașul anului 2017 pentru dezvoltarea industriei IT & Outsourcing din Europa Centrală şi de Est, înaintea Debrecen (Ungaria), Kaunas (Lituania), Košice (Slovacia), Ostrava (Cehia) şi Plovdiv (Bulgaria).

Toate analizele de azi ale experților plasează Iașul (n.red. – lingviștii favorizează folosirea „Iașul”, nu „Iașiul”, mai ales de către localnici, datorită modului în care moldovenii pronunță cuvintele) în topul celor mai dinamice orașe ale României, cu un ritm susținut de creștere economică, cu un cost decent al vieții și cu perspective de dezvoltare dintre cele mai sănătoase. Din păcate, anumite decizii ale Guvernului, precum modificarea Codului Fiscal, ne-au afectat enorm bugetul, fiindcă am pierdut multe milioane de euro, pe care le dedicasem investițiilor”, susține Mihai Chirica, primarul municipiului Iași. Bugetul PMI a crescut cu 11%, în acest an, față de anul trecut, până la 848 de milioane de lei, dar este construit pe un deficit de 1,4%, din cauza reducerii unor venituri, ca urmare a „Revoluției fiscale”.

Vom depăși aceste erori de guvernare, concentrându-ne înainte de toate pe atuurile Iașului, declarat primul oraș creativ al României. Printre aceste avantaje, pe lângă tinerețea populației, enumăr excepționala școală a Iașului, cu licee și universități de prestigiu, mediul cultural trepidant, dar și expansiunea industriilor IT din oraș, în care lucrează deja mii de ieșeni. Aici vom investi, vom acorda facilități, aceștia considerăm că sunt pilonii pe care trebuie să înălțăm Iașul viitorului – o metropolă europeană inteligentă, cu o economie competitivă și durabilă, dar și cu o identitate remarcabilă. Avem zeci de proiecte care sunt prinse în exercițiul financiar pe anul 2018, care fac trimitere la domeniile de excelență de mai sus, de la modernizarea școlilor din oraș și susținerea activităților elevilor și studenților, până la înființarea unor incubatoare și acceleratoare de afaceri și dezvoltarea de parteneriate între administrație, mediul academic și mediul privat pentru a-i ajuta pe tinerii absolvenți să intre cât mai ușor pe piața muncii”, mai spune Chirica.

În plus, anual, orașul atrage mii de imigranți, datorită poziționării în apropiere de granița cu Republica Moldova. În următorii cinci ani, Capitala Moldovei poate atrage de trei ori mai mulți imigranți decât Bucureștiul, arată un studiu al Băncii Mondiale.

De aceea, în 2018, va începe construirea unuia dintre cele mai mari parcuri industriale din Moldova. „Din nou, după ani de zile de judecată, în care «băieții deștepți» atât din România, cât și de prin țările vecine s-au zbătut să distrugă total vechiul combinat Fortus (CUG), am reușit să devenim proprietari a peste 20 de hectare din platforma industrială. Aici vom investi masiv, dar mai ales rapid și eficient, pentru a ridica parcul industrial. Cât va costa totul? Mă feresc să fac acum o estimare, dar știu că efortul va merita, iar acest parc poate deveni principalul motor de dezvoltare a orașului nostru”, precizează Chirica.

Pe lângă acesta, primarul susține că, anul acesta și în anii următori, obiectul unor investiții majore vor face infrastructura urbană, reabilitarea unor clădiri și zone istorice.

Vom construi mai multe poduri peste Bahlui, al căror scop va fi creșterea conectivității interne, prin legarea mai strânsă a Iașului «de sus» cu noile ansambluri de locuințe care au apărut pe șesul râului Bahlui. De asemenea, vom reface, reabilita, moderniza și refuncționaliza toate cinematografele din oraș, pe care le-am luat în proprietate după ani petrecuți în instanțe, ani în care alții au făcut eforturi intense de a le transforma în ruine (!). Vom repara și refuncționaliza mai multe palate și case vechi ale orașului și vom reface câteva zone încărcate de istorie ale Iașului, precum celebrul Târgu Cucu. Toate acestea vor readuce ceva din farmecul Dulcelui Târg de odinioară, orașul atât de iubit și de invocat de poeți și de prozatori, de artiști și de oameni simpli. Sperăm ca acest recurs la trecutul patriarhal al Iașului să aducă și mai mulți turiști în orașul nostru”, adaugă Chirica.

Cel mai mare business din județ, în 2016, anul pentru care există cele mai recente date complete, este producătorul de piese și accesorii pentru industria auto Delphi Diesel Sytems România, deținut de americanii de la Delphi Technologies, cu 1,9 miliarde de lei, un profit de 170 de milioane de lei, la un număr mediu de 1.719 angajați și capitaluri proprii de 800,6 milioane de lei. Acesta a fost urmat la mare distanță de producătorul farma Antibiotice, cu o cifră de afaceri de aproape 335 de milioane de lei, cu un profit de 30,37 de milioane de lei, cu 1.450 de angajați și capitaluri proprii de 409 milioane de lei (un plus de 4%). Pe locul 3 se află producătorul de tuburi și țevi din oțel Arcelormittal Tubular Products Iași.

În Topul Forbes 500 cele mai importante companii românești, ediția 2017, pe baza rezultatelor din 2016, primul loc l-a ocupat producătorul de medicamente Fiterman Pharma, cu un profit de 25,4 milioane de lei (o creștere de 16%), la afaceri de 135 de milioane de lei (o creștere de 31%), cu 164 de angajați și capitaluri proprii de 80,4 milioane de lei (cu 33% mai mult). Acesta a fost secondat de Iulius Management Center, cu un profit de aproape 22 de milioane de lei (o creștere de 2,8%), la afaceri de 144,3 milioane de lei (un plus de 15%), cu 793 de angajați (o scădere de 4%) și capitaluri proprii de 51,1 milioane de lei (o majorare de 49%).

Pe locul 3 s-a clasat producătorul de vinuri Cotnari, cu un profit de aproape 23 de milioane de lei (o creștere de 4 ori), la un business de 139 de milioane de lei (o majorare de 18,3%), cu 390 de angajați (un plus de 7,4%) și capitaluri proprii de 106,6 milioane de lei (o creștere de aproape 26%). În total, cele 12 companii din Iași prezente în top au obținut un profit cumulat de 143,6 milioane de lei, la afaceri de 1,74 miliarde de lei, cu 3.523 de angajați și capitaluri proprii de aproape 572 de milioane de lei.

Evoluția orașului a favorizat dezvoltarea proiectelor imobiliare. Este cazul proiectului mixt de mari dimensini, Palas (birouri și spații comerciale), deținut de Iulius Grup, fondat în urmă cu mai bine de 20 de ani de Iulian Dascălu (49 de ani), care anul trecut avea o avere de 1 miliard de lei, potrivit Forbes 500, fiind pentru prima dată când depășește acest prag, ca urmare a joint venture-ului stabilit cu fondul de investiții Atterbury Europe.

Suprafața de spații de retail din Iași este de 160.000 de metri pătrați, cu o densitate de 551 de metri pătrați per 1.000 de locuitori, un alt mall, pe lângă cele două fiind ERA Shopping Park, potrivit Cushman & Wakefield Echinox. La finele anului trecut, stocul de spații de birouri din Iași era de 180.000 de metri pătrați, din care o pondere de 40% o dețineau imobilele verzi, la care vor fi adăugați 31.000 de metri pătrați, în acest an, potrivit JLL România.

Reprezentanții Knight Frank România (KFR) au măsurat în toate clădirile de birouri din Iași, la finele anului trecut, o suprafață de 111.000 metri pătrați, prognozând că livrările din acest an se vor ridica la 25.400 de metri pătrați. Brandul United Business Center (UBC), cu cele șase clădiri aflate în jurul Palas, reprezintă aproape jumătate din suprafața totală.

Cu o populație care depășește 300.000 de locuitori și fiind cel mai important centru universitar din zona de est a țării, Iași a înregistrat o creștere semnificativă a pieței rezidențiale în ultimii ani. Astfel, potrivit ultimelor date oficiale existente, numărul de unități locative livrate, în 2016, în oraș și în împrejurimi, a crescut cu 43%, față de anul anterior, 2017 putând să marcheze depășirea pragului de 3.000 de locuințe finalizate, dacă toate formele de recepție finală a lucrărilor au fost întocmite în timp util. Cele mai importante zone de dezvoltare din oraș sunt Bucium, Nicolina – Socola – Galata, C.U.G și Tătărași – Tudor Vladimirescu, în timp ce Miroslava reprezintă cea mai importantă localitate limitrofă din punct de vedere al numărului de proiecte aflate în dezvoltare, cu aproximativ 1.000 de unități livrate anual”, se precizează într-un studiu al Coldwell Banker Romania.

Cu tot potențialul, geografic, orașul este izolat, nefiind deservit de nicio autostradă care să-l lege de celelalte provincii ale țării, iar, în ultimul an, au avut loc numeroase proteste care au reclamat întârzierea lucrărilor la Autostrada Iași-Tîrgu Mureș.

Ce-am putea face în acest caz, noi, administrația locală, când, în campaniile electorale, toate partidele ne promit Autostrada Est-Vest, dar, odată ajunse la guvernare, «uită» de ea? Când proprii parlamentari una spun ieșenilor și alta votează în Parlament? Am protestat, am strâns semnături din toată Moldova, am demonstrat oportunitatea acestei investiții. Dar, nimic”, evidențiază Chirica.

O altă problemă este poluarea, amplificată de alte decizii ale guvernanților, susține primarul. „În primul rând, au sistat lucrările la Șoseaua de Centură a Iașului, astfel încât acum tot traficul greu tranzitează municipiul, intoxicând aerul pe care îl respiră ieșenii. De asemenea, ușurința cu care s-a renunțat la timbrul de mediu, și, pe cale de consecință, intrarea în țară a sute de mii de rable, zeci de mii ajungând la Iași, au afectat din nou calitatea aerului. Ce putem face? Printre multe altele, am inițiat proiectul ecologic «Iașul verde» (n.red. – amenajare și întreținere a spațiilor verzi din oraș, care au o suprafață de 163 de hectare), prin care dăm o nouă șansă naturii și sănătății ieșenilor. De asemenea, vom mări zonele pietonale și vom interzice accesul mașinilor în centru; dar este foarte greu să contrabalansăm iresponsabilitatea altora, așa că facem demersuri continue pe lângă Guvern de a aloca fonduri pentru atât de necesara soșea de centură”, detaliază Chirica.

O altă problemă o reprezintă numărul încă mic de turiști, mai ales străini, care vin la Iași, deși orașul are potențial. „Dar tocmai am finalizat Strategia de Turism și sunt convins că situația se va schimba. Faptul că orașul este, în fiecare toamnă, centrul celui mai mare pelerinaj ortodox din Sud-Estul Europei – Hramul Cuvioasei Sfinte Parascheva, când sărbătorim și zilele orașului – ne dă speranțe că putem gestiona, oricând, un aflux uriaș de turiști. De fapt, chiar ne dorim din tot sufletul această «avalanșă» de turiști”, afirmă Chirica.

Iar Centenarul Marii Unirii este o bună ocazie, unul dintre obiectivele manifestărilor dedicate acestuia fiind aducerea aminte românilor de sacrificiile orașului, punctează primarul.

Iașul este orașul unirilor, atât al Unirii din 1859, cât și al celei din 1918. În ambele cazuri, orașul nostru s-a sacrificat cel mai mult pentru binele românilor și al României. La Iași, am învățat să fim români! În 1859, Iașul a renunțat la statutul de Capitală, iar această renunțare s-a soldat cu o decădere economică, socială și culturală drastică a orașului, din care nu și-a revenit nici până astăzi. De asemenea, în primul război mondial, după cucerirea Bucureștiului de către trupele inamice în anul 1916, Iașul a devenit Capitală de Război, ducând tot greul acelei perioade. Din păcate, nu cred că Iașul s-a bucurat de recunoștința pe care ar fi meritat-o în urma atâtor eforturi”, susține Chirica.

El afirmă că în cadrul Primăriei a fost creat Departamentul Centenar, iar manifestările dedicate Centenarului se întind pe perioada 2018 – 2020, astfel că bugetul alocat tuturor acestor proiecte nu a putut fi estimat.

Un Centenar celebrat așa cum merită va însemna că am învățat să ne respectăm  trecutul și înaintașii. Până la urmă, acesta este cel mai nobil scop al proiectelor noastre”, punctează Chirica.

 

Vezi aici: Topul celor mai bune orașe pentru afaceri din România, ediția 2018

 

Iași

PIB/CAPITA ÎN 2017 (MII LEI): 27.9

SALARIU MEDIU NET LUNAR 2017 (LEI): 2.278

ISD/CAPITA (MII EURO): 269

ȘOMAJ LA SFÂRȘIT DE AN 2017 (%): 4,5

PROFIT NET PER CAPITA (EURO): 441

DRUMURI PUBLICE MODERNIZATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 0,6

CĂI FERATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 0,3

FIRME ACTIVE LA 1.000 DE LOCUITORI: 21,4

CIFRA DE AFACERI PER CAPITA (EURO): 5.227

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii