Cautare




, Staff

Forbes Best Cities |
|

Forbes Best Cities 2018, locul 1: București, să nu ne pierdem cu firea!

Capitala rămâne cel mai bun oraș pentru afaceri din România pentru al doilea an consecutiv, însă mărimea și gloria trecutului nu mai reprezintă garanții ale succesului.
098 orase 1 Bucuresti 1

Steven, m-am gândit, în timp ce vorbeai, și fac referire la keynote-ul amicului Marcu – autostrăzile romane: Hai să încercăm una printată în 3D! Cred că este singurul lucru care ne-a mai rămas de încercat. Să vedem dacă ne iese”, i s-a adresat Sorin Mîndruțescu, CEO al Oracle România, în cadrul Romanian Business Leaders Summit, desfășurat la mijocul lunii martie 2018, lui Steven van Gröningen, președintele Raiffeisen Bank, a patra bancă din România. Mîndruțescu se referea la discursul ținut de Mihail Marcu, președintele și principalul acționar al MedLife, și la ceea ce spusese Gröningen, că mai este nevoie de angajați pentru infrastructură rutieră și alte lucrări asemănătoare, care nu pot fi executate de roboți.

Atunci, trebuie să fie suspendată”, l-a completat, într-o limbă română cu un puternic accent olandez, Gröningen, stârnind râsetele sutelor de de antreprenori și manageri ai unora dintre cele mai mari companii.

Absolut. Este obligatoriu să fie suspendată și neapărat în București”, i-a ținut hangul Mîndruțescu. Dialogul ilustrează o realitate dulce-amară: nimic – nicio întârziere, nicio promisiune uitată – nu îi mai sperie pe investitori, mai ales pe cei străini, când vine vorba de București. Poate fi mai rău decât în prezent? Cu siguranță, ca peste tot, dar unul – doi – trei ani, nu peste zece ani. Au văzut cu ochii lor. S-au adaptat la realitate, într-un fel sau altul, și-au învățat să aibă răbdare.

În rest, Bucureștiul anului 2018 nu arată cu mult diferit. Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) are nevoie de un nou terminal, încă de-acum doi ani, călătorii ajungând să stea îngrămădiți aproape la orice oră. Dar Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) plănuiește să înceapă construirea unui nou terminal în 2022, pe care să-l finalizeze în trei ani, pentru a dubla capacitatea traficului. Această investiție este estimată la 818,5 milioane de euro, la care se vor adăuga exproprierile necesare. Numărul de pasageri pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa, din care primul domină cu 99%, a ajuns, anul trecut, la 12,84 milioane, o creștere cu 17%, față de anul anterior, depăşind media europeană, potrivit CNAB. Au avut loc 130.000 de aterizări şi decolări, cu 7,7% mai mult faţă de anul precedent. Totuși, o misiune a Comisiei Europene a constatat că Aeroportul Otopeni respectă standardele europene în domeniul securităţii aviaţiei civile, fiind autorizat să opereze în siguranţă, fără restricţii, inclusiv aeronave de tip long-courier, destinate zborurilor transatlantice.

În schimb, la mijlocul lunii martie, CE i-a cerut Metrorexului explicații: de ce este nevoie de 1,3 miliarde de euro pentru a construi magistrala M6, metroul care va lega Bucureștiul de Aeroportul Henri Coandă și de ce ocolește acesta centrul orașului. Metrorexul urma să clarifice problema în mai 2018, între timp, începând exproprierile. Pentru M6, Metrorex mizează pe 330 de milioane de euro oferiți de Guvernul Japoniei și pe 1 miliard de euro de la stat și din fonduri europene. Cu o lungime de 14 kilometri, traseul va avea 12 stații poziționate pe traiectoria cartierul Pajura – Bulevardul 1 Mai – pavilionul expozițional Romexpo – Gara de Nord, în timp ce consultanții în domeniu susțin că era mai scurt prin prelungirea magistralei care duce în Pipera sau spre Piața Victoriei. Lucrările ar putea începe spre finalul acestui an – începutul anului viitor, având o durată de patru ani.

În plus, finalizarea lucrărilor la magistrala M5, metroul Drumul Taberei, au fost amânate, din nou, la începutul acestui an, noul termen fiind jumătatea anului 2019. Începute în 2011, lucrările trebuiau finalizate, inițial, în 2014. Magistrala 5 are trei secțiuni: Eroilor – Drumul Taberei, Eroilor – Iancului și Iancului – Pantelimon, valoarea investiției fiind de 3 miliarde de lei (650 de milioane de euro).

Pentru ultimul tronson din Centura de nord a Bucureștiului, o porțiune de 11,524 de kilometri între DN2 și A2, s-ar putea ca lucrările să înceapă în acest an. În februarie, a fost selectat constructorul pentru lărgirea la patru benzi, dar rezultatul a fost contestat. Asocierea chinezo-română Sinohydro Corporation Limited – Nord Vest Infrastructură și Servicii a fost desemnată să finalizeze lucrările în 15 luni, garanția fiind de încă 108 luni, pentru o valoare de 233 de milioane de lei (50 de milioane de euro). Lucrările vizează eliminarea unor intersecţii la nivel prin realizarea unor noduri rutiere, a unor pasaje noi, precum şi prin reabilitarea pasajelor şi a podurilor existente. În plus, se află doar la nivelul licitației proiectul pentru construirea centurii cu regim de autostradă între A1 (București – Pitești) și A2 (București – Constanța, un drum de mare viteză cu o lungime de 52 de kilometri, valoarea contractului fiind de 580 de milioane de euro.

De asemenea, se așteaptă rezolvarea contestațiilor pentru cumpărarea a 400 de autobuze. Asocierea între companiile turcești Otokar Europe și Otokar Automotive, deținute de Koc Holding, proprietarul producătorului de electrocasnice Arctic Găești, a câștigat contractul de 100 de milioane de euro, dar Mercedes și Karsan au contestat rezultatul. Primăria Municipiului București a alocat 32 de milioane de euro pentru achiziţia, în acest an, a 400 de autobuze Euro 6, 100 de troleibuze, 100 de tramvaie şi 42 de autobuze electrice.

În schimb, primarul Gabriela Firea pare că deja a intrat în campanie electorală, deși se află la mijloc de mandat. A promis, la mijlocul lunii martie, că în curând vor începe lucrările de construcție a unei linii de monorail, pe care vor circula 80 de tramvaie suspendate, pe două rute care vor lega Bucureştiul de Măgurele şi de nordul Capitalei. Alte proiecte anunțate pentru următoarea scurtă perioadă sunt extinderea pasajului Domneşti, la patru benzi, şi o linie de tramvai rapid din prelungirea Ghencea până la Centura Bucureștiului, precum și o staţie de cale ferată în aceste locaţii şi introducerea transportului local de călători pe centura feroviară.

Chiar de luna viitoare (n.red. – mai), vom demara construcţia unei parcări de tip park&ride, pentru navetiști, de la capătul Șoselei Pantelimon, lângă Cora, cu staţie de tramvai în acea zonă. Acest concept va fi extins la toate ieşirile din Bucureşti, la intersecţia şoselei de centură cu A1, A2, A3, DN1, până la DN7”, a promis primarul. Firea mai susține că metroul ar trebui să fie dat în administrare Primăriei Bucureștiului, nu Ministerului Transporturilor, astfel încât toate proiectele de dezvoltare a transportului public local să fie realizate din bugetul local.

În plus, PMB a înfiinţat Trustul de Construcţii Metropolitane, care, într-o primă etapă, vrea să construiască locuințe sociale, iar, ulterior, locuinţe de serviciu. Autoritățile locale au 3.000 de situații nerezolvate privind unităţi locative speciale ale unor persoane care nu se încadrează în standardele de creditare, a afirmat Firea.

Primăria va anunţa locaţiile pentru locuinţele sociale, prioritare fiind zonele cu acces la metrou sau staţii RATB cu conexiune bună. PMB va mai plăti 15 milioane de euro pentru a cumpăra 500 de apartamente şi garsoniere pentru medici şi asistente, lângă spitale, având o urgenţă în a furniza locuinţe pentru 1.100 de medici şi 3.500 de asistente, a mai spus Primarul General. De asemenea, PMB a înfiinţat o companie pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

„În 27 de ani, doar 20 de imobile au fost consolidate. Prin compania nouă, Primăria a consolidat 9 clădiri în 2017 şi au fost demarate 20 de proiecte de la începutul acestui an”, a punctat Firea.

În plus, PMB a primit de la Guvern 4,7 hectare de teren în Pipera, un teren al SRTv, pentru Spitalul Metropolitan, o potențială investiţie de 300 de milioane de euro, cu o durată a lucrărilor de trei ani. Pe lângă acesta, Primăria Capitalei are în plan un spital în Sectorul 3 şi unul în Sectorul 6, locațiile nefiind stabilite încă.

În Sectorul 6, mai este planificat Spitalul SRI, pe Bulevardul Vasile Milea. Iar Primăria Sectorului 1 pregătește un spital de urgenţă de categoria 1A, cu toate specialităţile medicale, în zona Şoseaua Bucureşti-Târgovişte, unde vor fi relocate Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul de Arsuri şi Institutul Naţional pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.

Niciunul dintre cele patru n-are termen de începere și de finalizare a lucrărilor, nici buget de investiții. La acestea se adaugă o inițiativă privată, a Asociaţiei Colectiv GTG 30.10, care va construi o maternitate în curtea Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan”, din propriile fonduri, valoarea investiției fiind estimată la 12 milioane de euro. PMB va pune la dispoziţie terenul pentru maternitate, va asigura sprijin logistic pentru obţinerea avizelor necesare şi va sprijini campaniile de promovare iniţiate de asociaţie.

PMB dispune pentru acest an de un buget de aproximativ 1,3 miliarde de euro dintre care 111 milioane de euro vor merge către cele 19 spitale care îi aparţin, pentru reabilitarea și modernizarea acestora, precum și pentru achiziţia a 106 ambulanţe. Pentru cultură, PMB a alocat 76 de milioane de euro, pentru a construi statui şi monumente ale unor personalități (Decebal, scriitorul Mihail Sebastian, actorul Nicu Constantin, Mareşalul Averescu, familia Brâncoveanu, Ecaterina Teodoroiu).

Pentru infrastructură şi fluidizarea circulaţiei, Primăria Bucureștiului a alocat 231 de milioane de euro, pentru semaforizarea mai multor intersecţii, modernizarea Pieţei Eroii Revoluţiei şi a pasajului pietonal aferent, finalizarea străpungerii Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel (17,8 milioane de euro pentru nodul Virtuţii), supralărgirea Fabrica de Glucoză, park & ride-ul la Cora Pantelimon şi parcarea subterană din zona Iancului.

În tot acest tablou plin de întârzieri și promisiuni, precum și de proteste, ați văzut mulți investitori care să renunțe la București? Au mai fost, dar grosul nu. Spre finalul anului trecut, Amazon a închiriat 13.500 de metri pătrați în Globalworth Campus, din Pipera, unde poate găzdui 1.300 de IT-iști, pe care a începuit să-i caute. IBM și ING Tech România sunt alte companii care au anunțat extinderi ale birourilor din București. Iar zona Expoziției – Piața Presei a devenit punctul fierbinte al investițiilor imobiliare, datorită disponibilității terenurilor și a metroului promis.

Iulius Grup vrea să construiască aici un mega proiect imobiliar în jurul Romexpo, pentru care dispune de 34 de hectare și care poate cuprinde mai multe funcțiuni, de la birouri la rezidențial. Omul de afaceri George Copos se pregătește să construiască turnul de birouri Ana Tower, iar Impact Development & Constructor, controlat de Gheorghe Iaciu, a început lucrările la Luxuria Domenii Residence, un proiect rezidențial cu 600 de apartamente, o investiție de peste 40 de milioane de euro. 

La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, 19 proiecte de birouri se aflau în faza de construcție în București, reprezentând 432.000 de metri pătrați. Data de finalizare pentru toate aceste proiecte este sfârșitul anului 2019, iar 20% din această suprafață este deja închiriată. Vestul va rămâne cea mai activă sub-piață de birouri din București, concentrând 63% din noua oferta livrată între trimestrul al patrulea 2017 și 2019, inclusiv. Ne așteptăm ca întreaga activitate de dezvoltare să se mute spre zona Expoziției (n.red. – care gravitează în jurul Pieței Libere), în completarea zonei Basarab”, se scrie într-un raport al companiei de consultanță imobiliară CBRE.

Suprafața de birouri închiriabilă care se găsește în București este de aproximativ 2,5 milioane de metri pătrați, urmând să ajungă la 3 milioane de metri pătrați, în următorii doi ani.

La aceste investiții se adaugă aproximativ 14.000 de apartamente, aflate în dezvoltare, potrivit Coldwell Banker. În plus, stocul de spații de retail modern din București a ajuns la 1,2 milioane de metri pătrați, fiind unul dintre cele mai aglomerate orașe din România, dar Sectorul 1 mai poate susține un centru comercial de mari dimensiuni, datorită veniturilor cetățenilor din zonă, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.

Și, să nu uităm, Bucureștiului nu concurează doar cu restul țării, ci devine un centru regional în Europa Centrală de Est și de Sud. Capitala României ocupă locul 107 în studiul anual „Quality of Living 2018”, realizat de compania de consultanţă Mercer (cu sediul la New York), din 231 de oraşe analizate. Bucureștiul oferă o calitate a vieții mai bună decât Sofia (116), Istanbul (134), Belgrad (139), Sarajevo (159), Skopje (161), Moscova (167) și Kiev (173), Sankt Petersburg (173) și Tirana (176), dar este depășit de Praga (locul 69), Ljubljana (75), Budapesta (76), Vilnius (81), Varșovia (82), Atena, (86), Talinn (87), Riga (90), Zagreb (98), Wroçlaw (99).

Capitala Austriei, Viena, este şi în 2018, pentru al nouălea an consecutiv, oraşul cu cea mai ridicată calitate a vieţii din lume, Europa ocupând opt din primele zece poziții. În ultimii 20 de ani, standardele de viață au crescut cel mai mult în unele state din Europa de Est, precum Sarajevo (locul 159) și Bratislava (locul 80). „Ca urmare a îmbunătățirii standardelor de viață, a pieței muncii competitive și a talentelor disponibile, multe din aceste orașe au început să atragă companii multinaționale care înființează noi operațiuni”, a declarat Martine Ferland, președintele pentru Europa și Pacific al Mercer. Acest aspect a devenit omniprezent și-n Capitala României.

 

Vezi aici: Topul celor mai bune orașe pentru afaceri din România, ediția 2018

 

REGIUNE DE DEZVOLTARE: BUCUREȘTI-ILFOV

POPULAȚIE (BUCUREȘTI + ILFOV): 2.502.675

INDUSTRII PRINCIPALE: INDUSTRIE, COMERȚ, SERVICII, CONSTRUCȚII

PIB/CAPITA ÎN 2017 (MII LEI): 98,9

SALARIU MEDIU NET LUNAR 2017 (LEI): 3.304

ISD/CAPITA (MII EURO): 11.205

ȘOMAJ LA SFÂRȘIT DE AN 2017 (%): 1,4

PROFIT NET PER CAPITA (EURO): 3.889

DRUMURI PUBLICE MODERNIZATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 1

CĂI FERATE LA 1000 DE LOCUITORI (KM): 0,5

FIRME ACTIVE LA 1.000 DE LOCUITORI: 67,9

CIFRA DE AFACERI PER CAPITA (EURO): 46.696

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii