Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

Forbes Best Cities 2017, locul 2: Timișoara, înfrângere de etapă

Dacă analizăm edițiile trecute ale topului Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri, vom vedea că primul loc este aprig disputat, în fiecare an, de București și Timișoara, în timp ce Cluj-Napoca se ține în plasa celor două orașe și este un adversar redutabil.
02 timisoara shutterstock_357435221

Chiar dacă Bucureștiul punctează întotdeauna la capitolul cantitate, Timișoara a reușit de trei ori până acum să se plaseze pe primul loc al clasamentului menționat, fapt datorat atât performanțelor sale economice, dar și instabilității din Capitală.

Puterea economică a orașului de pe Bega reiese nu doar din clasamentul anual realizat de Forbes România, ci și din documente ale unor instituții financiare importante, precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Astfel, potrivit raportului final al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creștere Timișoara, orașul este cel mai dinamic din vestul României, atât din punct de vedere economic, cât și demografic, iar la ora actuală își dispută cu Cluj-Napoca statutul de al doilea cel mai important oraș al României.

VEZI SI: CELE MAI BUNE ORAȘE PENTRU AFACERI în 2016

Cităm acest raport întrucât unul dintre avantajele incontestabile ale Timișoarei în raport cu Bucureștiul, dar și cu alte orașe mari din țară este accesul la rețeaua de autostrăzi din centrul și vestul Europei, fapt care stimulează activitățile de producție, mărfurile fiind mai ușor și eficient de transportat către piețele externe.

Profilul economic al polului de creștere Timișoara este diversificat, însă puternic legat de activitățile de producție, așa cum reiese din raportul BERD menționat. Fabricarea componentelor auto este deosebit de competitivă. Alte motoare economice semnificative sunt: fabricarea de textile și încălțăminte, activitățile de inginerie și consultanță, precum și prelucrarea și conservarea cărnii.

Raportul BERD mai menționează că, din analiza studiului de caz al Băncii Mondiale privind polul de creștere Timișoara, reiese că orașul de pe Bega este printre cele mai bine poziționate centre economice din România, deși depinde mult de activitățile de producție. Producția este mai puțin flexibilă decât serviciile, iar competitivitatea depinde de creșterea productivității şi inovarea proceselor de fabricație.

Timișoara este un nod-cheie de transport rutier în vestul României, fiind poziționată atât pe o axă vest-est, care deservește centrul și sudul României (Nădlac-Lugoj–Sibiu/Craiova–București–Constanța), cât și pe o axă nord-sud, de la Satu Mare la Oradea, Arad, Timișoara și Belgrad. Potrivit raportului BERD, autostrăzile aflate în construcție vor crește eficiența economică și competitivitatea Timișoarei și vor permite legături autostradale directe cu Deva, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Târgu Mureș.

„În cazul realizării, în plus, și a autostrăzii Sibiu–Brașov, s-ar crea o nouă puternică axă de dezvoltare prin centrul țării pe direcția Timișoara –Sibiu–Brașov. Planurile naționale de infrastructură rutieră ignoră axa nord – sud Ucraina – Satu Mare – Oradea – Timișoara – Belgrad, tronsoanele DN 79 Chișineu Criș–Arad și DN 59 Timișoara-Voiteg fiind deja aglomerate. Această abordare conduce la situația ca Timișoara să fie «un punct pe autostradă» în loc de «un nod de autostrăzi», fapt care va reduce competitivitatea Timișoarei în fața celorlalte orașe mari din zonă (Szeged, Belgrad)”, precizează autorii raportului menționat.

Timișoara are o structură spațială tradițională, bazată pe un model radial de dezvoltare, consolidată printr-o serie de inele concentrice și dispune de zone întinse de terenuri care au potențialul unor proiecte de regenerare și de dezvoltare semnificative. Acestea se pot clasifica astfel: zone industriale mari, acum complet sau parțial abandonate, rămase în apropierea centrului orașului;  o infrastructură feroviară substanțială, care include gări, triaje, depouri și depozite, multe dintre acestea fiind însă insuficient exploatate în prezent; blocuri rezidențiale mari, cu puține facilități comunitare și acces slab la servicii.

Potențialul de dezvoltare urbană a acestor zone este remarcabil. Spre exemplu, cele 329 de hectare de teren industrial abandonat/zonă feroviară ar putea fi reamenajate pentru a include: 81.241 de rezidenți (în locuințe cu densitate medie spre ridicată), amenajări comerciale cu 39.460 de locuri de muncă și amenajări de industrie ușoară cu 2.631 de locuri de muncă.

Timișoara va continua să beneficieze de poziția sa în calitate de centru de producție puternic, de poziția sa strategică în regiune și de baza de competențe puternică la nivelul economiei locale. Pe de altă parte, este important să fie încurajată dezvoltarea unor motoare economice alternative și să se promoveze o bază economică mai diversificată, ca modalitate de protecție împotriva riscurilor externe. Acest lucru poate să implice investiții și politici care promovează dezvoltarea și crearea unor infrastructuri și spații comerciale la prețuri accesibile pentru sectoarele de servicii emergente.

Un astfel de motor economic alternativ este reprezentat de companiile din domeniul serviciilor, iar dezvoltarea semnificativă a segmentului office din ultimul an este un indicator că astfel de entități economice sunt interesate de Timișoara. Multe companii mari, în special din domeniile automotive și IT, sunt deja prezente în oraș, iar interesul acestora este în continuare mare și în creștere. Acesta este unul dintre motivele pentru care antreprenorul Ovidiu Șandor a declarat, în cadrul Galei Forbes Best Office Buildings 2017, ce a avut loc în ultima zi a lunii februarie, că stă la baza deciziei sale de a dezvolta din nou un proiect în Timișoara, Isho, după succesul înregistrat cu City Business Centre, ansamblu dezvoltat între anii 2009 și 2015. Isho, la care lucrările de construcție au fost demarate, este un  ansamblu mixt office-rezidențial: cu termen de livrare în întregime până în 2020, la finalul proiectului vor rezulta 1.200 de apartamente, o clădire de birouri de nouă generație cu o suprafață de peste 50.000 de metri pătrați, 2.000 de locuri de parcare, un hectar de parcuri și spații verzi, precum și restaurante, terase, after-school, propriul debarcarder și stație de vaporetto, facilități sportive și diverse funcții comerciale.

Compania Iulius, controlată de Iulian Dascălu, este un alt mare jucător autohton din real estate care mizează pe segmentul office timișorean și a demarat în primăvară lucrările de construcţie la trei noi clădiri de birouri clasa A din proiectul multifuncţional Openville Timişoara, situat în proximitatea Iulius Mall. Cele trei imobile, care vor fi dezvoltate sub brandul United Business Center (UBC), însumează o suprafaţă de 73.000 mp şi vor fi livrate pe piaţă într-un termen cuprins între 12 şi 18 luni. Ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. Din aceasta, 18.000 mp au fost deja livraţi şi închiriaţi integral, iar alţi 13.000 mp urmează a fi finalizaţi în luna iunie.

VEZI SI: CELE MAI BUNE ORAȘE PENTRU AFACERI în 2016

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii