Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Media şi entertainment |
|

Forbes 7 ani – Radu Florescu: „România încă mai suferă de boala «formelor fără fond»”

Radu Florescu, CEO Centrade | Cheil, constată că lupta împotriva corupției și eforturile de a construi în România o economie de piață transparentă și stabilă au întâmpinat multe piedici în ultimii ani. Totuși, în prezent, lucrurile bune par să capete un ritm mai alert.
Radu Florescu

Forbes: Trei lucruri bune și trei lucruri mai puțin bune care (vi) s-au întâmplat în ultimii șapte ani (pe plan personal, profesional și, bineînțeles, la nivel economic și social)? Cum apreciați în ansamblu evoluția mediului de afaceri local în ultimii șapte ani? Care au fost, din punctul fumneavoastră de vedere, piesele de rezistență și care au fost deziluziile ultimilor șapte ani?

Radu Florescu: Ultimii șapte ani au reprezentat o perioadă fără precedent atât pentru România cât și la nivel global. Marea recesiune cu care ne-am confruntat ne-a perturbat modul de a lucra, stilul de viață și felul în care ne raportăm la activitățile zilnice.

Putem simți deja urmările acestei perioade asupra sistemului politic actual, evidențiate prin campania electorală atipică din Statele Unite de anul acesta, schimbarea sferelor de influență politică în Europa (și atitudinea generală față de unitatea comunității europene) și decalajul economic dintre diferite categorii sociale.

În cazul României, ultimii șapte ani au fost marcați de eforturile făcute pentru a asuma tot ceea ce presupune statutul de membru în Uniunea Europeană și a deveni unul dintre aliații de bază ai NATO.

Îmi este greu să aleg trei lucruri care au fost întrucâtva bune în acești ani dar am să încerc. România a înțeles că pur și simplu nu poate merge mai departe dominată de umbrele unui capitalism criptic.

Lupta împotriva corupției și eforturile de a construi o economie de piață transparentă, predictibilă și stabilă au întâmpinat multe piedici, dar cu toate acestea, acum par să capete un ritm mai alert.

Centrade Integrated coordonează operațiunile Cheil Worldwide pentru Europa de Sud-Est

În cele din urmă, acesta este motivul pentru care România poate beneficia de investiții străine directe și poate dobândi o credibilitate din ce în ce mai mare pe piață, atât în ochii investitorilor străini cât și în cei ai oamenilor de afaceri locali.

Nu doar România a simțit efectele nefaste ale anilor de recesiune. Așa cum s-a întâmplat și în alte părți, și noi am învățat să adaptăm, să schimbăm și să ajustăm modul în care ne conducem afacerile, felul în care trăim și interacționăm.

Bugetele de publicitate s-au redus la jumătate în 2008 iar agențiile s-au confruntat cu o criză fără precedent.

În industria de publicitate, modelul agențiilor specializate, fiecare pentru gama sa de servicii, a lăsat locul soluțiilor integrate și clienților care își doresc un singur punct de contact pentru tot planul de comunicare.

Acest nou model înseamnă o gestionare mai eficientă a resurselor (timp, bani), mai puține bătăi de cap și campanii mai bine gândite care abordează problemele de business ale clientului în ansambul și nu aspecte punctuale.

Cea mai mare parte a industriei s-a adaptat schimbărilor, ceea ce pune într-o lumină bună capacitatea de adaptare a agențiilor românești la nevoia de schimbare și curajul lor de a face pașii necesari în această direcție.

Eu, personal, continui să învâț ceva nou în fiecare zi. În afara activității din industria de comunicare, am avut onoarea de a face parte din diferite asociații de business și consilii directoare.

Cu aceste ocazii, am putut înțelege mai bine și am avut posibilitatea de a vedea, măcar parțial, cum funcționează ecosistemul economic din România. Mă refer aici la pozițiile ocupate în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea, în board-ul Camerei de Comerț Româno-Americane (ocazie cu care am fost și coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României), în board-ul United Way România și, mai recent, în Consiliul de Administrație al Tarom.

În momentul în care voi considera că știu tot ce e de știut, mă voi retrage din activitate – și nu plănuiesc să fac acest lucru prea curând.

Câteva mențiuni la capitolul „se putea și mai bine”.

În ciuda dificultăților economice, a eforturilor de a impune legea și a dorinței de schimbare, România încă mai suferă de boala formelor fără fond.

În prea multe cazuri văd cum bunele intenții lasă locul detaliilor tehnice care împiedică dezvoltarea și mențin starea de fapt actuală. Regulile învechite și legile menținute în vigoare din perioada comunistă zdrobesc orice inițiativă, susțin „cutumele vechilor tovarăși care fac afaceri împreună” și împiedică progresul în tot mai multe domenii.

Este ironic faptul că, pe de-o parte facem eforturi pentru a proteja pădurile României împotriva defrișărilor ilegale, iar pe de altă parte, ne lovim zilnic de munții de hârtie consumați de birocrații dornici să umple rafturi întregi cu dosare pe care nimeni nu le va citi niciodată doar ca să își acopere fiecare mișcare.

Sistemul juridic din România este încă departe de ceea ce ar trebui să fie. Din incompetență sau mai rău de atât, hotărârile judecătorești se bazează de cele mai multe ori pe tehnicalități mai degrabă decât pe spiritul legii.

Prin urmare, mulți investitori se sperie când văd decizii recente ale tribunalelor care nu țin cont de niciun precedent (în România verdictul într-un caz nu ține cont de precedentele stabilite pentru cazuri similare) și depind mai curând de „cum le-o fi norocul”.

Lecții pentru 2016 – Radu Florescu, Centrade

Mai rău decât atât, când judecătorii țin cont de opiniile lor personale într-un anumit caz, în ciuda a ceea ce spune legea de fapt, situația devine insuportabilă pentru oricine. Știu că Guvernul actual se străduiește să remedieze această situație. Cu toate acestea, cred că procesul nu se desfăsoară suficient de repede și ar trebui accelerat.

Politizarea economiei de piață. Ce exemplu mai bun, dacă nu OUG 25/2013, poate ilustra felul în care interesele personale de business pot interveni asupra regulilor din economia de piață pentru a servi unor obiective individuale? OUG 25/2013 este un exemplu de intervenție directă în piață a Guvernului pentru singurul motiv de a răspunde intereselor de business ale unei părți

În acest caz, în mod special, fără vreun avertisment, printr-o ordonanță de urgență, piața de media și publicitate a fost întoarsă pe dos în încercarea de a limita capacitatea agențiilor de a face profit, în baza convingerii că, astfel, banii ar putea fi direcționați către alte părți interesate. Efectul real nu a fost nici pe departe acesta. OUG a creat confuzie, a subminat credibilitatea României pe plan intern și pe plan extern, iar singurul efect obținut a fost creșterea volumului de hârțogăraie aferent fiecărui contract, eforturi suplimentare și bătăi de cap pentru toate părțile implicate. Legea a fost parțial modificată iar acum câțiva parlamentari care înțeleg cu adevărat industria fac demersuri pentru a anula prevederile acestei ordonanțe.

 

Forbes: Cum comentați momentul actual pe care îl traversează economia mondială și, mai specific, cea românească?

Radu Florescu: Piețele bursiere sunt la un nivel ridicat, dolarul este prea puternic, iar China și Europa se luptă să își păstreze stabilitatea. Ne aflăm într-o perioadă de tranziție după recesiunea trecută. Întrebarea este dacă putem supraviețui furtunii și dacă putem face pasul final către victorie, după acești șapte ani grei.

În 2016 piețele vor fi în continuare volatile, din cauza alegerilor din SUA, a nesiguranței din China și acestui nou val de terorism la nivel global, care ne ține pe toți în stare de veghe.

Forbes: Cum va arăta mediul antreprenorial românesc, mediul investițional și piața de M&A din România și, în ansamblu, economia românească peste 7 ani? Care sunt cei mai importanți indicatori economici/sociali, etc. pe care îi considerați relevanți și cum vor evolua aceștia în următorii 7 ani?

Radu Florescu: România pare să se afle pe drumul cel bun și să se descurce mai bine decât majoritatea vecinilor din Europa. Avantajul capitalului uman – oameni inteligenți, bine educați – va rămâne atractiv în continuare. Sectorul IT, încă printre cele mai bune din lume, și multe alte domenii de dezvoltare pot ajuta România să crească. Cea mai mare provocare pentru țara noastră va fi să se ridice la înălțimea potențialului său și să și-l concretizeze. În caz contrar, va rămâne doar o țară cu un mare potențial.

Într-un mediu economic și politic mai transparent, economia României ar trebui să își continue creșterea. Cu toții ne dorim să lucrăm alături de oameni bine pregătiți și cu aptitudinile necesare jobului.

Am convingerea că angajatorii sunt dispuși plătească prețul corect pentru calitate, câtă vreme au o perspectivă pe termen lung asupra investiției lor. De aceea, orice tip de investiție trebuie realizată având în vedere obiectivele pe termen lung – perspectiva pe termen scurt în România a fost o frână în calea dezvoltării pentru mult prea mult timp.

Tinerii României, care își doresc venituri mai bune, un viitor mai bun și șanse de dezvoltare, caută, în continuare, toate acestea în afara țării, în Vestul Europei și simt că sistemul românesc i-a dezamăgit iar situația economică nu le oferă foarte multe oportunități. S-a vorbit prea mult despre exodul creierelor. Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este să găsim o soluție astfel încât acest fenomen să nu aibă un impact negativ permanent asupra societății noastre și a comunității de afaceri. Nu e ușor de găsit o soluție dar am putea începe prin a ne gândi unde va fi România în 10 – 20 – 30 de ani și să facem un plan din viitor în prezent.

Șmecheriile politice nu ar trebui să mai prevaleze asupra viitorului țării. Când oamenii vor înțelege acest lucru ȘI vor acționa în acest sens, atunci schimbarea mult așteptată se va face într-un ritm mai alert.

CITEȘTE AICI MAI MULTE RĂSPUNSURI ALE UNORA DINTRE CEI MAI IMPORTANȚI ACTORI AI MEDIULUI DE AFACERI LOCAL

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii