Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Energie |
|

Forbes 7 ani: Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

Le-am solicitat unora dintre cei mai importanți actori ai mediului de afaceri local să evalueze ultimii șapte ani pe plan personal și profesional și, mai ales, să privească spre următorii șapte ani prin prisma lecțiilor pe care le-au învățat până acum.
Mariana Gheorghe, OMV Petrom

Despre ultimii șapte ani

  • Cred că se pot scrie cărți întregi despre ce s-a întâmplat și cum au reacționat managerii și antreprenorii la schimbările din perioada 2008-2016. O să încep cu trei lucruri mai puțin bune: criza financiară și economică din 2008-2009, căderea prețului țițeiului din 2014 și evoluția piețelor de gaze și electricitate din România.
  • Îmi amintesc că în 2008, ca fost bancher, am urmărit cu interes evenimentele care au anunțat începutul crizei financiare globale, care a debutat ca o criză a instituțiilor financiare. În scurt timp, a angrenat și restul rotițelor din economie, a fost lovit inclusiv sectorul energetic. Prețul țițeiului a scăzut la jumătate într-un interval de timp destul de scurt, din cea de-a doua jumătate a lui 2008 și până în primele trei luni ale lui 2009.

Geopolitică și petrol

  • A fost o perioadă în care companiile au fost obligate să se întoarcă la fundamentele economice și financiare.
  • În general, corporațiile (companiile mari), sunt criticate pentru viteza mică de răspuns. Noi a trebuit să învățăm să ne mișcăm foarte repede pentru a ne adapta noului context. La acel moment, ne aflam în plin proces de transformare a companiei, deci o serie de măsuri care se impun în astfel de momente erau deja în curs de implementare. Cu toate acestea, criza ne-a obligat să prioritizăm întregul portofoliu de proiecte. Aveam la vremea aceea o serie de proiecte mari de investiții în execuție: centrala de la Brazi, demararea explorării în apele adânci ale Mării Negre, construirea Petrom City. Și pentru a putea merge până la capăt cu aceste proiecte, a trebuit să ne asigurăm sursele de finanțare, inclusiv prin împrumuturi de la instituții internaționale, precum BERD și BEI. O altă linie de acțiune a fost reducerea costurilor și vorbim de sute de măsuri prin care am optimizat costurile companiei. Au fost și decizii pe care nici un manager nu le ia cu plăcere, când vremurile ne obligă să renunțăm la o parte din salariați. După ce economia și prețurile țițeiului și-au revenit, credeam că am intrat într-o linie de normalitate.
  • Nu a fost pentru mult timp: industria petrolului și a gazelor se confruntă cu o nouă criză, începând din 2014. Însă, dacă ne uitam la predicțiile care se fac în ceea ce privește prețul țițeiului, aș spune că avem de-a face cu o reconfigurare a contextului de piață, nu doar cu o criză punctuală.
  • Contextul este mai dificil pentru companiile de energie din România, ca urmare a evoluției piețelor de gaze naturale și electricitate. Dacă ne uitam la piața gazelor, există o presiune crescută pe cerere și prețuri, accentuată de lipsa interconectivității cu piața europeană. Pe piața de electricitate, a existat un boom al capacității de producție din surse regenerabile. În aceste condiții, ne confruntăm cu o rată scăzută a utilizării centralei de la Brazi, cea mai modernă capacitate de producție din România.

Care sunt cele mai ”verzi” companii din România?

  • În contrapondere cu cele de mai sus, aș vrea să menționez trei evoluții pozitive: creșterea economică din România, reforma fiscală și răspunsul nostru, al companiei și al echipei, la provocările din ultimii șapte ani.
  • Față de acum șapte ani, este vizibilă modernizarea mediului de afaceri din România și faptul ca s-au introdus standarde europene de business, cum ar fi guvernanța corporativă și reducerea evaziunii fiscale. Dacă mă uit la cele mai mari investiții străine din ultimii ani, îmi atrag atenția investițiile în centre de business ale marilor jucători mondiali, deci activități cu valoare adăugată ridicată pentru economie, investițiile din zona energetică și auto, acestea din urmă contribuind la creșterea exporturilor. Companiile s-au informatizat mai mult, de asemenea și instituțiile statului. M-a impresionat în mod deosebit faptul că, în primele 9 luni ale anului 2015, contribuția sectorului IT la PIB a fost mai mare decât cea a agriculturii. Este o evoluție benefică: avem acces mai rapid la informațiile interne și externe pentru a ne fundamenta deciziile.

Mariana Gheorghe – Locul 5 în Top 50 cele mai influente, ediția 2016

Despre prezent

  • Dacă ne uităm la cele mai recente date statistice, veștile par bune: marile economii (SUA, zona Euro) au raportat creșteri economice. Însă, companiile de petrol și gaze nu se bucură acum de această revenire economică, în contextul în care, din cea de-a doua jumătate a lui 2014 ne luptăm cu prețul redus al țițeiului. Acesta a scăzut de la 120 de dolari pe baril, la 30 de dolari, la începutul anului, ceea ce se traduce la nivel global prin sute de miliarde de dolari tăiate din bugetele de investiții, sute de mii de locuri de muncă pierdute și venituri bugetare în scădere pentru statele producătoare.
  • În acest context global, România are avantajul unei creșteri economice peste medie. În plus, mișcările din stradă de la sfârșitul anului trecut, ne arată că există o puternică dorință de reformare la nivelul societății. Sperăm că acest moment va fi valorificat, iar schimbările cerute de societatea civilă vor fi implementate. În același timp, nu pot să neg faptul că mă îngrijorează riscul unor reglementări a căror implementare este foarte dificilă și are impact negativ asupra mediului de afaceri. Cred ca este important pentru România, ca țară membră a UE, să adopte standardele comunitare, însă acest lucru trebuie să se facă în baza unei strategii clare și asigurând resursele necesare (infrastructura, resurse umane și instituționale, expertiză și resurse financiare).
  • Una din primele schimbări după privatizare în Petrom a fost implementarea unor standarde foarte ridicate de sănătate, securitate a muncii și de protecție a mediului, deci vorbim despre o responsabilizare din interior.

Topul celor mai influente femei din România

Despre următorii șapte ani

  • Un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și favorabil investițiilor este esențial pentru ca România să fie o destinație atractivă pentru investitori, fie că sunt români sau străini. Există un raport al Băncii Mondiale care măsoară numărul de plăți și timpul necesar plății taxelor în România și în alte țări. Este un indicator pe care l-aș urmări, mai ales din perspectiva schimbărilor cerute recent de societatea civilă. Mi se pare important de asemenea și numărul de angajați din economie, mai ales cei din sectorul privat, în condițiile în care, în România, avem deja un raport salariați/persoane dependente subunitar. Dacă mediul fiscal și reglementările sunt favorabile investițiilor, în economie ar trebui să se genereze mai multe locuri de muncă și astfel se creează premisele dezvoltării economice și sociale a României.
  • În sectorul de energie, în Europa se vorbește tot mai mult de securitatea energetică. România este favorizată din acest punct de vedere, având importante resurse energetice și o rată redusă a dependenței față de importuri (13%, față de 57% în Uniunea Europeană), dar și potențialul Mării Negre. După cum știți, am terminat recent cea de-a doua campanie de foraj de explorare în perimetrul Neptun Deep, alături de partenerul nostru ExxonMobil. Rezultatele sunt suficient de încurajatoare pentru a continua să evaluăm viabilitatea comercială a dezvoltării resurselor descoperite.  Având în vedere informațiile disponibile la acest moment, decizia finală de investiție ar putea fi luată în aproximativ doi ani, iar prima producție ar putea fi obținută la începutul decadei viitoare.
  • Sper ca, în 2023, România să-și păstreze cel puțin gradul actual scăzut al dependenței energetice, dacă nu se poate vorbi chiar de independență energetică.
  • La nivel macro, în următorii ani, aș urmări cu interes evoluția încrederii românilor în viitorul țării lor și poziționarea României în Uniunea Europeană și în regiune, cu o atenție sporită pe trei mari categorii de indicatori: infrastructură, eficiență și demografie.

CITEȘTE AICI MAI MULTE RĂSPUNSURI ALE UNORA DINTRE CEI MAI IMPORTANȚI ACTORI AI MEDIULUI DE AFACERI LOCAL

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii