Cu 23 de ani în urmă, un tânăr aflat la răscruce de drumuri avea să renunţe la cariera sa de pe Wall Street şi să îşi înfiinţeze propria afacere într-un garaj al unei case închiriate în Seattle. Primii bani investiţi în Amazon.com au venit din partea părinţilor lui Bezos, care deşi ştiau că există posibilitatea de a-şi pierde economiile de-o viaţă, au decis că merită să îşi asume riscul. Într-un interviu acordat recent, Bezos spune că a fost ghidat mereu de ideea că indiferent de acțiunea întreprinsă, riscul este inevitabil și reprezintă totodată o componentă necesară a progresului. În decurs de două luni, însă, vânzările au atins chiar și cifra de 20.000 de dolari pe săptămână. În 1999, succesul magazinului online a fost recunoscut şi premiat de către publicaţia Time, care i-a acordat titlul de “Person of the Year” fondatorului.
De-a lungul timpului, Amazon a recurs la achiziţii notabile printre care se numără: Bookpages.co.uk (devenit ulterior Amazon.uk), IMDb (Internet Movie Database), Zappos, Exchange.com, GoodReads sau, recent lanțul de magazine Whole Foods.
În 2013, Bezos a cumpărat The Washington Post cu suma de 250 de milioane de dolari, fără a deţine o experienţă anterioară în mass-media. În mai puţin de trei ani de la achiziţie, trustul media cu o istorie de mai bine de un secol a cunoscut schimbări semnificative în ceea ce priveşte conţinutul editorial care s-a pliat tot mai mult pe nevoile cititorilor din sfera digitală.
De la garaj la conglomerat
Amazon spune povestea unui minţi agere care a profitat de expansiunea internetului şi a revoluţionat ramura schimbului de produse. După o listă întocmită cu 20 de produse viabile spre a fi vândute în online, el s-a oprit iniţial la cărţi. Aşadar, prima industrie transformată a fost cea a cărţilor, întrucât evoluţia tehnologică marchează cumva sfârşitul erei în care oamenii cărau cutii întregi cu cărţi. Amazon a oferit utilizatorilor o alternativă şi s-a dovedit a fi rampa de lansare a lecturii pe piaţa comerţului electronic. Lanțul de materiale vândute nu s-a oprit aici, ci a continuat ulterior cu produse VHS, DVD, CD-uri cu muzică, programe de calculator, articole vestimentare, jucării.
Amazon a oferit şi un nou model de cloud computing. În 2006, a început să închirieze putere de calcul cu ora, opţiune care a redus costurile şi complexitatea înfiinţării unei companii. Serviciile cloud ale Amazon au fost folosite de startup-uri ca Netflix, Pinterest, Spotify, Instagram şi Airbnb, şi au iniţiat astfel crearea unei noi industrii.
Originea numelui vine de la fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, precum şi cel mai extins bazin hidrografic. S-ar părea că recordurile nu s-au menţinut doar în sfera geografică, ci s-au permutat şi în mediul online. Astfel, în 2016, Amazon Web Services a înregistrat o cifra de afaceri de 136 de miliarde de dolari şi a accelerat dezvoltarea la nivel global, prin deschiderea a 11 noi zone de disponibilitate a serviciilor, în regiuni din SUA, Coreea, India, Canada şi Marea Britanie. Un avantaj în sfera digitală îl reprezintă faptul că Amazon începe cu litera “A”, lucru ce reduce semnificativ timpul de găsire în topul căutărilor pe motoarele web din punct de vedere alfabetic.
Iată că marele fluviu a reflectat într-adevăr măsura ambiţiei lui Bezos, aşa cum îşi propusese iniţial. Acesta a urcat rapid în topul celor mai bogaţi miliardari ai lumii din 2017 unde se află pe poziţia a treia, cu o avere de 72,8 miliarde de dolari, în creștere față de 2016, când averea sa era de circa 45 de miliarde de dolari.
În plus, nu trebuie să fii analist al domeniului să observi că Amazon este permanent cu un pas înaintea supermarketurilor, iar clienții apelează tot mai mult la achiziții online. Nu degeaba următoarea țintă pentru american ar putea fi chiar unul dintre giganții mondiali, dacă ar fi să luăm ca reper cele mai recente informații vehiculate de presa franceză, potrivit căreia Amazon ar intenționa să cumpere Carrefour şi să cucerească piaţa europeană
