Cautare




, Contributor

IT |
|

Exportatorul de tehnologie

bogdan_padiu.jpg
A înteles din baschet cã, dacã vrei sã joci în NBA, ai nevoie de echipã puternicã, iar dacã vrei sã marchezi cosul de 3 puncte ai nevoie de precizie, tehnicã si fortã. Pentru a aduce Teamnet în dream team-ul IT-ului regional, Bogdan Padiu spune, în exclusivitate pentru Forbes România, cã mizeazã pe noi tehnologii si pe achizitii de 5 milioane de euro. În plus, pe lista actionarilor Teamnet ar putea intra si IFC, divizia de investitii a Bãncii Mondiale.

Pasionat de baschet, dar dependent de IT, Bogdan Padiu aplică în business cele mai importante lecții învățate în jocul de echipă. Conduce grupul de firme din domeniul tehnologic Teamnet încă din 2001, iar de doi ani este acţionar majoritar, după retragerea fostului său coleg, devenit parlamentar, Sebastian Ghiță. Ca orice pasiune, fascinația pentru tehnologie a apărut, la fel ca cea pentru sport, încă din copilărie, înainte de ’89, când a avut prilejul să vadă pentru prima dată un calculator şi i s-a părut extrem de interesant.

Apoi, anii de liceu i-au permis să câștige și primii bani din IT. Interesat în special de zona aplicaţiilor utile, a obţinut o bursă privată în acest domeniu și împreună cu câţiva colegi a început să dezvolte aplicaţii de salarizare, de gestiunea facturilor, a stocurilor pentru câteva firme din Ploieşti.

„Veniturile nu au fost mari. Eram încă elevi de liceu, încercam să îmbinăm pasiunea pentru calculatoare cu învăţătura, cu prezenţa la cursuri, cu rezultatele bune“, spune Padiu. Povestea începută în perioada liceului a continuat câţiva ani mai târziu, după ce, împreună cu prietenii şi foştii colegi de şcoală George Stan, Ovidiu Traşcu, Bogdan Nedelcu şi Sebastian Ghiţă, au pus bazele Teamnet. „Am avut o investiţie iniţială din partea lui Sebastian Ghiţă de 100.000 de dolari şi am pornit să dezvoltăm aplicații. În prima fază, ne doream să fim o companie care, pe lângă dezvoltarea pentru piaţa românească, destul de redusă la acel moment, să activeze şi pe piaţa de outsourcing. Acesta era trendul în 2001. Doream să ne ocupăm de programare pentru companii mari din străinătate“, explică el. Treptat, firma a trecut prin diverse transformări, iar azi este unul dintre principalii jucători din piaţa românească de software. Acum, Teamnet ar putea atrage ca investitor strategic IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, care va cumpăra acţiuni de 5 milioane de euro şi va acorda companiei şi un împrumut de 10 milioane de euro, potrivit unui anunț de pe site-ul IFC. Conform aceleiași surse, IFC va sprijini Teamnet în atragerea de finanţări pe termen lung, îmbunătăţirea structurii de capital a companiei pentru a susţine creşterea viitoare şi creșterea credibilității companiei în faţa partenerilor şi clienţilor din România şi de pe alte pieţe din Estul Europei. Investiţia a fost aprobată de boardul IFC în data de 26 decembrie 2013, dar nu a fost încă semnată, conform sursei citate .

Teamnet plănuieşte ca 2014 să fie anul care va marca intrarea puternică pe mai multe piețe din întreaga lume. „Pentru extinderea companiei, vizăm în principal creşterea organică”, afirmă Padiu. Cu toate acestea, în ţările şi pe segmentele de piaţă în care are în plan o creştere rapidă, oficialul Teamnet afirmă că va achiziţiona jucători relevanţi. „Astfel, ne-am propus un buget de 5 milioane euro”. Prima achiziție a fost deja finalizată anul trecut – compania spaniolă Hidrocanal, specializată în proiectarea, execuţia şi supervizarea tehnică a lucrărilor civile de apă canal şi în proiecte de urbanizare şi pentru mediul înconjurător. „Am urmărit astfel consolidarea poziţiei noastre în domeniul tratării şi epurării apelor, un segment de piaţă care, conform estimărilor, va atrage proiecte de peste 2 miliarde de euro până în 2020.”

Primul pas pentru extindere a fost făcut în urmă cu doi ani, timp în care Teamnet a  deschis birouri în patru ţări: Serbia, Turcia, Republica Moldova și Belgia şi a dat startul unor proiecte în alte zece. Dar ținta este acum extinderea în Balcani , Rusia şi în ţări din CSI, în Orientul Mijlociu și nordul Africii. Investițiile în proiectele internaționale, adaptarea produselor la piețele externe, pregătirea oamenilor care vor lucra la noile proiecte și livrarea produselor înseamnă investiţii de până la 15 mil. euro în următorii patru ani.

„Pe multe subiecte, România are produse pe care poate să le replice cu succes în străinătate, acesta fiind unul dintre avantajele noastre competitive. Faptul că în ultimii șapte ani s-a investit masiv pentru alinierea la cerințele sistemului din Uniunea Europeană permite în momentul de față României și companiilor să poată exporta pe anumite domenii acest know-how. Evident, am întâmpinat mai multe provocări, dar am învățat din ele și în momentul de față cred că putem să replicăm proiectele noastre și în alte țări“, spune Bogdan Padiu. Iar următorul pas important pe care îl va face compania în a doua jumătate a acestui an va fi extinderea în Croația.

Descrise în câteva cuvinte, toate aceste planuri ar putea părea ușor de pus în aplicare, cel puţin atâta vreme cât există un fond de investiții de la care să pornești. Dar lucrurile se complică în momentul în care pătrunzi cu adevărat în piețele respective, ceea ce presupune, dincolo de trecerea unor bariere culturale și lingvistice, găsirea unor parteneri locali de încredere. Ce a aflat Padiu în tot acest proces de căutare a partenerilor potriviţi? Că nu toți cred la fel de mult ca el în jocul de echipă. Piețele străine i-au demonstrat că există potențiali parteneri interesați de proiectele românilor, dar în același timp pot exista și foarte multe companii care resping  din start ideea de a face afaceri cu ei, din cauza unor prejudecăți sau a neîncrederii într-o firmă românească. „Am întâlnit parteneri foarte buni, deschiși să facă afaceri cu noi. Dar am întâlnit în schimb și mulți parteneri care nu doreau acest lucru pentru simplul fapt că nu eram din țara lor. În România, principalul avantaj este că suntem o societate mult mai deschisă în a accepta oameni din alte culturi, alte țări, alte afaceri“, spune Bogdan Padiu. O altă provocare întâmpinată în tot acest proces de expansiune s-a ivit în momentul în care potenţialii parteneri, aparent deschişi ideii de colaborare, nu au făcut decât să-i înşele încrederea. ,,Am întâlnit și parteneri care nu vroiau decât să profite, să ne convingă să facem o investiție alături de ei, să facem niște plăți pentru adaptarea unor produse, pentru a ne arăta care sunt oportunitățile pe piața respectivă, iar apoi ne spuneau «ne pare rău, n-am reuşit»“, povesteşte reprezentantul Teamnet. El crede că strategia de a forma consorţii, pe care încearcă să o adopte în pieţe precum cele din Orientul Mijlociu, este absolut necesară pentru a putea face faţă multinaționalelor.

Pe de altă parte, recunoaşte că, în unele cazuri, acest comportament al „partenerilor profitori“ a dus la pierderi financiare, dar este de părere că astfel de obstacole nu pot fi trecute decât cu multă răbdare, o lecţie pe care a învăţat-o de la mediul de business românesc, încercat şi el de nenumărate probleme.  Iar una dintre ameninţările pe care domeniul IT le întâmpină azi în România este cea a unei crize a resursei umane, generată de fapt, de un punct forte al pieţei – cererea ridicată a forţei de muncă bine pregătită. „A început să se contureze o problemă a resursei umane. România şi-a creat o reputaţie foarte bună la nivel internaţional cu privire la calitatea specialiştilor, profesionalismul şi creativitatea lor. Foarte multe companii internaţionale au venit aici şi au deschis centre de servicii, furnizând aceste servicii din România către ţări din vestul Europei. În momentul în care învăţământul românesc produce o calitate bună, dar nu într-o cantitate suficientă, investiţii prin care se angajează 500 de programatori sau 1.000 de specialişti IT creează o debalansare pe piaţă între cerere şi ofertă“, explică Padiu. Mai mult, el susţine că o astfel de criză ar putea crea o creştere artificială a costurilor pe piaţă ceea ce ar  putea face România puţin competitivă din acest punct de vedere. „Flexibilitatea pieţei muncii este destul de mare în momentul în care există o presiune, dar destul de mică în momentul în care anumite companii internaţionale decid să se mute către alte ţări mai eficiente din punct de vedere al costurilor“, argumentează Padiu.

Cu alte cuvinte, lipsa personalului ar putea determina marii jucători să se îndrepte spre alte ţări cu o ofertă a forţei de muncă mai mare şi cu pretenţii salariale mai mici. O soluţie a acestei probleme ar putea veni chiar din partea mediului privat, susţine Padiu: „din acest motiv, noi ne-am îndreptat către instituţiile de învăţământ superior şi am creat parteneriate cu Universitatea Politehnica şi cu alte universităţi.“ Cifra de afaceri a grupului a fost în 2012 de 53 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere de 630% în ultimii cinci ani. În 2013, afacerile au depășit 60 de milioane de euro, potrivit estimărilor din piață. Iar dacă în urmă cu 13 ani firma pornea la drum cu doar şapte angajaţi, anul trecut numărul lor a ajuns la 600. Pentru toate aceste rezultate „premiile“ nu au întârziat să apară, Teamnet fiind considerată şase ani la rând una dintre cele mai dinamice companii, potrivit clasamentului „Deloitte Technology Fast 50 Central Europe“. Grupul este format din patru firme: integratorul de servicii IT – Teamnet, compania de software medical – Teamnet Dedalus, cea de automatizări – Teamnet Engineering şi  firma de cloud – Ymens, cu sediile la Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Bistriţa şi în cele patru locaţii din afara ţării.

În prezent, cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului o are Teamnet. Până în 2018, Bogdan Padiu estimează că proiectele străine vor aduce circa 40% din veniturile grupului. În cea mai mare parte, aceste venituri au fost încasate din contractele cu sectorul public (80%), iar balanţa va fi şi în viitor  înclinată tot spre această zonă, dar în cinci ani 30% din venituri vor proveni din sectorul privat.

„Va continua să rămână mai mare cifra de afaceri pe care o facem cu sectorul public, pentru că este o direcţie de business în care avem competenţe foarte bune în momentul de faţă. Cred, pe de altă parte, că sectorul public va continua să investească semnificativ în tehnologie. România a progresat mult în ultimii şapte ani, dar o va face și în viitor, acesta este şi motivul pentru care în planul de lucru cu UE s-au stabilit între 800 mil. euro şi un miliard pentru investiţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020“, afirmă şeful Teamnet. Printre cele mai  importante proiecte ale Teamnet se numără proiectul E-viza (portal electronic pentru facilitarea procesului de obţinere a vizelor), în valoare de 16,4 milioane de lei, sau contractul încheiat cu Administraţia Naţională Apele Române pentru servicii de asistenţă tehnică şi mentenanţă pentru sistemul naţional informatic în domeniul apei (WIMS), în valoare de 4,8 milioane lei. Dar proiectul pe care Padiu speră să reuşească să îl poată replica cu succes şi în afara ţării este sistemul de management al situaţiilor de urgenţă  al centrului naţional 112. ,,Sistemul integrat pentru serviciul de urgență are un rol esențial în gestionarea situațiilor de urgență. În unele cazuri izolate, precum cel din 20 ianuarie, nu este însă suficient ca sistemul să funcționeze la parametri. Multe aspecte depind de datele de intrare și de fluxul procedural, astfel că sunt necesare acțiuni care să perfecționeze localizarea apelurilor. La nivelul UE, o serie de organizații printre care Asociația Europeană a Numărului de Urgență (EENA) consideră că mai multe vieți ar putea fi salvate dacă legislația privind sistemul 112 ar fi modificată așa încât operatorii telecom să poată furniza în mod legal informații despre locația exactă a unui apelant în situații de urgență”.

În lista beneficiarilor acestui proiect se numără Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi mai multe consilii judeţene. Un alt produs pe care şeful Teamnet ar vrea să îl exporte în următoarea perioadă se referă la dezvoltarea de UAV-uri, aeronave fără pilot sau aşa-numitele drone. Aparatele au o autonomie de aproximativ trei ore, pot atinge viteze de peste 110 kilometri pe oră la altitudini de peste 2.500 de metri şi pot fi utilizate în diferite domenii precum cadastru, agricultură, hidrologie dar şi situaţii de urgenţă.

Dar lista tehnologiilor Teamnet care folosesc abrevieri nu se oprește la UAV. Compania folosește de cinci ani tehnologia GIS (Geographic information system) pentru a dezvolta 30 de proiecte de hărţi şi sisteme geospaţiale în România. GIS permite crearea, stocarea, analiza și prelucrarea de date geospațiale și oferă cea mai eficientă soluție de reprezentare a informațiilor pe hartă, inclusiv suprapunerea mai multor straturi tematice (informații diverse), dar și legături între bazele de date și reprezentarea grafică a acestora. Cu ajutorul sistemelor GIS dezvoltate de Teamnet sunt gestionate, de exemplu, toate siturile Natura 2000 din România (peste 530) şi toate ariile naturale protejate (peste 900). Serviciile externalizate (Business Process Outsourscing – BPO) sunt la rândul lor o miză importantă pentru extinderea Teamnet, potrivit lui Padiu, alături de segmentul cloud. Analiștii estimează o creștere importantă a cererilor de servicii cloud din partea companiilor, mai ales a firmelor mici și mijlocii.

Iar acestea sunt doar o parte dintre proiectele pe care Padiu mizează în strategia de cucerire a pieţelor de afară. Adică cele care ar trebui să ducă Teamnet în NBA-ul companiilor din IT.

Aflați mai multe despre drone

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii