Zurab Japaridze, membru al Parlamentului georgian, considerat unul dintre politicienii pro-occidentali, a argumentat, în cadrul Forbes CEE Forum, de ce ţara sa ar trebui să fie un punct de interes pe agenda investitorilor străini. „Înainte de 2004, Georgia era o ţară în care corupţia era răspândită – era cultura tipic georgiană, cu un deficit bugetar uriaş, cu multe taxe mari, birocraţie şi nu aveam aproape deloc infrastructură”, a explicat parlamentarul georgian. Cu toate acestea, spune că punctul de turnură a fost 2004, dată la care au început reformele printre care s-au numărat reducerea numărului de taxe de la 23 la 5 sau desfiinţarea numărului de autorizaţii şi permise necesare pentru înfiinţarea unei afaceri – de la aproximativ 900 la circa 300.
„Am încercat să reducem şi birocraţia, şi, într-o singură noapte, au fost daţi afară aproximativ 50.000 de poliţişti care nu îşi făceau treaba, doar întreţineau corupţia”, mai spune Zurab Japaridze. Eforturile Georgiei nu s-au oprit aici fiindcă, potrivit parlamentarului, infrastructura a reprezentat unul dintre sectoarele-cheie care au fost dezvoltate, iar cheltuielile pentru acest sector s-au ridicat, în medie, la aproximativ 35% din bugetul de stat. Printre reformele introduse se mai numără şi faptul că „orice Guvern în Georgia poate reduce taxele, dar niciun Guvern nu poate creşte taxele fără referendum”.
Parlamentarul a explicat în continuare de ce această decizie de a creşte taxele – atât de accesibilă altor executive – este un factor de eradicare a corupţiei. „Mai puţini bani la bugetul de stat înseamnă şi mai puţine achiziţii publice, deci un potenţial mai mic de existenţă al corupţiei”, a explicat Zurab Japaridze.
Consecinţele acestor reforme au fost lesne de observat, căci economia georgiană a crescut în medie cu şapte procente din 2004-2012, bugetul de stat a încasat mai mulţi bani în ciuda reducerii taxelor, iar nivelul investiţiilor străine directe a crescut. Reformele făcute în Georgia au primit recunoaştere internaţională, Banca Mondială numind Georgia, în 2006 şi în 2008, „top reformer of the year”.
Parlamentarul a recunoscut însă că, în ultimii doi ani, noul Guvern a introdus măsuri care au favorizat reapariţia birocraţiei, iar nivelul colectării la bugetul de stat s-a redus. Economia georgiană a stagnat în ultimii doi ani, iar PIB-ul a înregistrat o creştere de numai 1,7% pe primele trei trimestre ale anului 2013, potrivit Băncii Mondiale. Instituţia internaţională estimează totuşi, pentru 2014, o revenire a creşterii economice de 6,3%.
