Cautare




, Staff

Bani și Investiţii |
|

E foame de bani!

Când nevoia urgentă de bani la buget ia forme tot mai clare, Guvernul încearcă să facă bani din piatră seacă, după ce a început să transforme totul în piatră seacă.
054 shutterstock_535909102

Rectificarea bugetară din septembrie și evoluțiile de după au calmat spaimele legate de depășirea deficitului bugetar. Pentru o perioadă. Ținând cont că suntem deja în octombrie, tot mai mulți analiști estimează că am putea trece cu bine de acest an și să nu depășim angajamentul de deficit bugetar de cel mult 3% luat în fața Comisiei Europene. Marea întrebare devine: ce facem anul viitor? (cât va mai rezista peticirea bugetului și a economiei?).

Toate explicațiile. Dragoș Popescu (arbitragist BNR): ROBOR, în cuvinte și fără emoție

Rectificarea bugetară, adoptată de Executiv, culmea norocului, în data de 13 septembrie, prevede o creștere a veniturilor cu 1,7 miliarde de lei (14,4%), până la 256,42 de miliarde de lei, dar plusul de cheltuieli este și mai mare, de 2,4 miliarde de lei (15,95%), până la 281,17 miliarde de lei.

În același timp, investiţiile au fost reduse cu 10,66 miliarde de lei, rămânând doar 28,7 miliarde de lei. Simultan, au fost majorate cheltuielile de personal și cu asistenţa socială cu 8,3 miliarde de lei. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat vor ajunge anul acesta la 68,93 miliarde de lei, respectiv 8,23% din Produsul Intern Brut, nivel apropiat de cel de dinainte de criză.

Indicele ROBOR la trei luni ajunge la 2,18%, cât era în octombrie 2014

Prin aceste rectificări, deficitul bugetar urcă de la 24,1 miliarde de lei la 24,8 miliarde de lei, dar rămâne sub 3% din PIB (2,96%). Cum? Simplu. Noul PIB nominal pentru acest an este estimat la 837,1 miliarde de lei, faţă de 815,2 miliarde de lei, la începutul anului, în condițiile unei prognoze și mai pozitive a creşterii economice decât la începutul anului, de 5,8% de la 5,2%.

În ciuda majorării veniturilor și a creșterii economice estimate, rectificarea bugetară indică o scădere a încasărilor din TVA cu 1,59 miliarde de lei, ajungând până la 54,1 miliarde de lei, a impozitul pe profit cu 1,793 de miliarde de lei, până la 16,6 miliarde de lei, și a impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii cu 1,395 de miliarde de lei. Dar încasările din accize sunt estimate să urce cu 450,8 milioane de lei, ca urmare a majorării accizei la carburanți. Contribuţiile de asigurări sociale pot aduce un plus de aproape 900 de milioane de lei, până la 71,4 miliarde de lei, iar veniturile nefiscale de 3,34 miliarde de lei (provenind în principal din dividendele plătite statului de către companiile proprii).

Leul s-a prăbuşit. Cel mai slab curs din istorie: 4,6495 lei pentru un euro

La această situație se adaugă faptul că deficitul bugetar la opt luni a ajuns la 6,5 miliarde de lei, reprezentând 0,78% din PIB, arată cifrele Ministerului Finanțelor Publice. Suma este mai mult decât dublă, față de cea de 3,1 miliarde de lei (0,41% din PIB), de la finele aceleiași perioade a anului trecut. În termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent, veniturile bugetului au crescut cu 9%, ajungând la 160,4 miliarde lei (19,2% din PIB), dar cheltuielile au crescut cu 11%, ajungând la aproape 167 de miliarde de lei.

Situația este completată de aruncarea creșterii economice în exporturi. Deficitul balanței comerciale pe primele șapte luni ale anului a crescut cu 33%, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6,8 miliarde de euro – exporturile au fost de 36 de miliarde de euro, un plus de 9%, dar importurile de aproape 43 de miliarde de euro, o majorare de 12,6%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Aceasta este cea mai puternică deteriorare a balanței comerciale de la criză până în prezent.

Isărescu, despre evoluția ROBOR: „Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din perioada dobânzilor foarte scăzute peste tot în lume”

O consecință a acestei situații este majorarea deficitului de cont curent al balanței de plăți, cu 63%, în primele șapte luni, față de perioada similară a anului trecut, până la 3,63 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României.

Privind acest tablou, ce soluții a adoptat sau dorește să adopte Guvernul pentru a nu duce țara în criză înaintea altor state?

Dividende suplimentare de la companiile de stat 

La actuala rectificare bugetară, ușor peste 60% din creșterea veniturilor nefiscale, respectiv două miliarde de lei, provin, deja, din colectarea suplimentară a dividendelor de la companiile de stat. La începutul lunii septembrie, Executivul și-a obligat cele 13 companii proprii să îi dea bani din rezerve.

Astfel, autoritățile încasează în acest an 3,5 miliarde de lei din dividendele oferite de companiile listate și de Hidroelectrica, cu 90% mai mult față de anul trecut. Suma echivalează cu 3,5 milioane de pensii medii lunare sau 6,73 de milioane de pensii minime, în condițiile în care în România sunt 4,6-4,7 milioane de pensionari. Cea mai mare parte din bani, 73%, va proveni de la Romgaz și Hidroelectrica.

Încă din ianuarie, Guvernul Grindeanu le-a dat mandat reprezentanților săi în adunările generale ale companiilor cu capital de stat să ia măsuri ca, în acest an, minimum 90% din profitul pe anul trecut să fie repartizat sub formă de dividende sau vărsăminte, la bugetul de stat. Anterior, companiile de stat trebuiau să distribuie aproximativ 50% din profitul pe care îl obțineau sub formă de dividende.

Tudose: „ROBOR-ul nu avea cum să mai scadă.” Guvernatorul BNR trebuia să aibă grijă de aceste fluctuaţii

La sfârșitul lunii martie, Guvernul Grindeanu a completat măsura – a introdus, prin Ordonanță de Urgență (care a modificat OG 64/2001), posibilitatea de a distribui sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, și a rezervelor acumulate în timp repartizate din profitul net realizat de companiile de stat, motivând că o mare parte din rezervele acumulate de companii sau de regii fie nu sunt utilizate, fie au fost plasate ca investiții financiare (de exemplu, depozite bancare) cu randamente mai scăzute decât dobanda plătită de stat la obligațiunile emise.

Reintroducerea supraaccizei 

Prima supraacciză pentru combustibili, care dublează acciza din Codul fiscal, a fost introdusă de Guvernul Ponta, de la 1 aprilie 2014, dar a fost eliminată de la 1 ianuarie 2017. Eliminarea era anunțată drept un mare beneficiu pentru populație, în campania electorală, în condițiile în care decizia a fost luată anul trecut de Parlamentul predominant PSD. S-a revenit la această decizie, în condițiile scăderii drastice a banilor la buget.

Accizele la combustibil au crescut în două etape, de la 15 septembrie și de la 1 octombrie, cu câte 0,16 lei pe litrul de combustibil. Începând cu 15 septembrie 2017, accizele au urcat cu 8% pentru benzina cu plumb, cu 10% la benzina fără plumb și cu 11% la motorină. De la 1 octombrie 2017, accizele au ajuns mai mari cu 16% pentru benzina cu plumb, cu 19% la benzina fără plumb și cu 21% la motorină. Majorarea s-a simțit imediat în prețuri, în ciuda promisiunilor Executivului că nu va fi așa.

Isărescu, despre deprecierea leului din ultima săptămână cu 1%: „Am scăpat de euroizare, în mare măsură, putem să-i dăm mai multă flexibilitate. Dar vedeți cât de sensibilă e societatea”

Se estimează că aceste majorări vor aduce la buget, doar în acest an, 450 de milioane de lei. Dar suma poate fi mai mare, în condițiile în care prețurile la combustibili sunt purtătoare de TVA, deci o sursă suplimentară de bani la buget.

Pe lângă sumele atrase direct de la distribuitorii de combustibili, statul câștigă din prețurile mai mari, dacă noua situație nu va scădea consumul, ceea ce poate micșora dinamica economiei. Apoi, majorarea accizelor va scumpi transportul, ceea ce va antrena creşterea preţurilor bunurilor, generând accelerarea inflaţiei.

Rădulescu (BT): Mă aștept ca BNR să majoreze în ianuarie rata de dobândă de politică monetară

În plus, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a avertizat că, din datele înregistrate în perioadele anterioare, transportatorii internaţionali și-ar putea reduce cu aproximativ 70% din alimentările actuale de pe teritoriul României către alte state europene, care au prețuri mai mici. Această reorientare poate micșora vânzările de carburanţi, antrenând o scădere a sumelor colectate din accize.

Mărunțișul

Dar, prin Ordonanța care a reintrodus supraacciza, Guvernul a stabilit și alte măsuri aducătoare de venituri la buget. Una dintre ele este aceea că toate cheltuielile reprezentând creanţele înstrăinate vor fi deductibile în limita a 30% din valoare, de la începutul anului viitor. Cei mai mari vânzători de creanțe sunt băncile, companiile de telefonie și cele de utilităţi. Actuala legislaţie prevede că pot fi deduse integral din impozitul pe profit pierderile înregistrate inclusiv din vânzarea de credite neperformante. Instituțiile de credit au vândut, în ultimii ani, portofolii de credite neperfomante în valoare de câteva miliarde de euro și cu mai puțin de 10% din valoarea acestora.

Isărescu: Nivelul de-acum al cursului leu/euro este de relativ echilibru, dar tendința de depreciere este de durată și asociată cu deteriorarea balanței comerciale

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2018, veniturile obţinute din activităţile independente, indiferent dacă sunt primite din România sau din altă ţară, sunt considerate ca fiind obţinute în România, deci taxabile aici. Sunt exceptate de la această regulă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală care sunt considerate ca fiind obţinute numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent stabilit în țara noastră.

În plus, contribuabilii care datorează impozitul pe venitul stabilit ca normă anuală de venit sau în sistem real şi care îşi încetează sau își suspendă temporar activitatea în cursul anului trebuie să notifice în 30 zile organul fiscal competent pentru recalcularea impozitului. De asemenea, se extinde obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru contribuabilii care realizează venituri din alte surse, pentru care impozitul nu poate fi reţinut la sursă sau din cesiuni de creanţă.

Plata defalcată a TVA (split TVA)

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, de la 1 ianuarie 2018, să dețină și să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA aferente operațiunilor taxabile (achiziții de bunuri/servicii, livrări de bunuri/prestări servicii). Companiile își vor mai deschide un cont, la bancă sau la Trezorerie, în care vor încasa TVA aferentă facturilor emise și din care ar urma să plătească doar TVA aferentă facturilor de la furnizori sau de TVA către buget. Sumele disponibile în acest cont vor putea fi folosite de companii doar cu acordul Fiscului.

INS: Rata anuală a inflației a accelerat puternic în octombrie, a ajuns la 2,6%. Cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani

Contribuabilii au opțiunea de a folosi noile conturi încă de la 1 octombrie, iar băncile (BCR, CEC Bank etc.) le-au făcut această opțiune. Dar, până la data scrierii articolului, nici 1% dintre cei vizați nu aleseseră această cale. Prin această măsură, statul speră să îmbunătățească nivelul de colectare a TVA la buget. TVA reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului, aproximativ 50 de miliarde de lei, anual. De asemenea, statul speră să își îmbunătățească fluxul de numerar, în condițiile în care doar 80% din TVA declarată se plătește la timp. Dacă pentru stat se va îmbunătăți nivelul de colectare la buget, pentru companii, introducerea acestui sistem presupune cheltuieli suplimentare și o scădere a fluxului de numerar. Consecința? Activitatea unor companii poate fi încetinită sau chiar blocată.

Dintre statele din Uniunea Europeană doar în Italia se aplică această soluție numai pentru plățile către furnizorii statului, fiind o derogare de la Directiva TVA. De asemenea, britanicii iau în calcul plata defalcată a TVA doar pentru achizițiile online făcute de consumatori, nu între companii. Polonezii pregătesc de doi ani o măsură similară, pe care o vor aplica de la 1 ianuarie 2018, dar vor să o lase opțională și să acorde un tratament fiscal mai favorabil contribuabililor care o vor aplica. De ce există această reticiență? Pentru că beneficiile sunt reduse comparativ cu toate cheltuielile necesare implementării.

Taxarea salariilor bugetarilor

Indirect, autoritățile vor obține bani la buget și din modul cum vor taxa salariile funcționarilor publici, de la începutul anului viitor. Salariile brute ale celor 1,2 milioane de bugetari vor crește cu 25%, începând cu salariul din ianuarie 2018, dar majorarea se va aplica la brut. În condițiile în care de la aceeași dată, contribuţiile de la angajator vor reveni în sarcina angajatului, salariul net va rămâne aproape același. Riscul este ca, în condițiile creșterii prețurilor, provocate de acciză și de inflație, puterea de cumpărare a bugetarilor să se reducă. Deci, creșterea salariilor acestora va rămâne pe hârtie.

Totuși, salariile bugetarilor sunt programate să crească de la 1 martie 2018, dar, potrivit unei simulări făcute de PNL, salariile bugetarilor ar putea chiar scădea cu 7-17%, începând cu salariile din martie 2018, încasate în aprilie.

Pe aceeași idee, scutirea de impozit a salariilor de sub 2.000 de lei, promisă de PSD în programul de guvernare, nu se mai aplică.

Alte idei?

Până la începutul acestui an, și-ar fi imaginat cineva că Pilonul II de pensii poate fi naționalizat? Aproape s-a rezolvat. Măsura încă nu se aplică și nu se știe dacă se va face, dar deja ne-au obișnuit cu ideea. La cum se prezintă situația încasărilor la buget, este de înțeles interesul pentru banii din acest fond. Banii ar fi suficienți pentru a acoperi deficitul bugetar, în prezent, dar problema socială provocată de lipsa pensiilor poate exploda peste 10-20 de ani, când deponenții ar începe să aibă dreptul la pensie.

Pilonul II, fonduri publice administrate privat, avea, după zece ani de activitate, la sfârșitul lunii septembrie, active nete gestionate de 35,8 miliarde lei pentru șapte milioane de participanți, dar a primit în administrare contribuții brute de 31 de miliarde de lei. Diferența de șapte miliarde de lei (peste 1,5 miliarde de euro) reprezintă câștigul total obținut din investiții, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul contributorilor.

Cresc puternic prețurile: BNR prognozează o creștere accelerată a ratei anuale a inflației, în următoarele luni

În perioada 20 mai 2008 — 19 mai 2017, fondurile de pensii private au obținut un randament mediu anualizat de 9,16%, reiese din calculele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul II era de 36,1 miliarde de lei, la 31 mai 2017, în creștere cu 34%, față de nivelul de la 31 mai 2016. Titlurile de stat reprezentau cea mai mare pondere în cadrul activelor, 22,97 de miliarde de lei (63,64%), urmate de acțiuni, cu 7,54 de miliarde de lei (20,89%) și de depozitele bancare, cu 2,33 de miliarde de lei (6,46%).

Nici nu poate fi comparat cu sistemul public care este veșnic pe deficit, iar modul de calcul al contribuției și al plății pensiilor este total diferit. Problema sistemului public de pensii este că raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților este de 9 la 10, ceea ce-l face nesustenabil. În prezent, România are 5,225 de milioane de pensionari, iar pensia medie este de 1.022 lei/lună, arată datele INS pe semestrul al doilea. Dintre aceștia, peste jumătate primesc pensia minimă de 520 lei/lună, iar 163.000 beneficiază de pensiile speciale (militari, polițiști, deminitarii etc.), aceștia din urmă reprezentând aproape 20% din totalul fondurilor.

Isărescu, pe scurt, despre cum poate România recupera decalajele față de țările dezvoltate

Guvernul a mai testat opinia publică, în acest an, cu impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile și taxa de solidaritate. Pentru moment (n.red. – la momentul scrierii articolului, începutul lunii octombrie 2017), pare să fi abandonat propunerile, dar acestea încă mai există în Programul de guvernare și oricând pot fi readuse în atenția publicului, măcar pentru a toci nivelul de reacție.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii