Dușmanul lui foarte bine: mai bine - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Bani și Investiţii |
|

Dușmanul lui foarte bine: mai bine

Rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel redus, iar, în completare cu restul situației bune ar trebui să le facă pe bănci să acorde credite mai ușor. Dar situația este mai complicată.
shutterstock_529153342 RGB

Doar 6,16% era rata creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar românesc, la finele lunii martie, potrivit Băncii Naționale a României, care aplică normele EBA sau ABE (European Banking Authority sau Autoritatea Bancară Europeană). Cu 34% mai puțin față de nivelul de 9,36% din aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,25%, față de finele anului trecut (același ritm de scădere ca în anul precedent), și doar 28% din nivelul maxim de 22,26% din iunie 2014.

Plus, sub nivelul de semnal al EBA, de 8%, dar încă sub media de 4,2% din Europa și la dublu față de nivelul ideal, 3%, în condițiile în care economiile dezvoltate au un nivel de 1-2%. Dar aproape de nivelul țintit pentru finele anului trecut, 6%, pe care BNR l-a anunțat la începutul anului trecut. Dacă, în trimestrul al doilea al acestui an, a continuat ritmul mai alert de scădere decât în primul, precum în ultimii ani, la finele primului semestru, este posibil să fi scăzut sub 6%.

„Dacă ne uităm la rata creditelor neperformante pe structură, vom vedea că acest 6%, per total, este diferențiat: companiile au o rată de 11,2%, aproape dublu față de populație, care are 5,7%, cele de consum având o rată mai mare de neperformanță, de aproape 8%”, a spus Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, la prezentarea „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția iunie 2018, a XV-a (RSF XV). Rata creditelor neperformante (NPL) s-a redus cu 1,8 puncte procentuale faţă de septembrie 2017, „pe fondul continuării procesului de curăţare bilanţieră, ce s-a reflectat într-o diminuare semnificativ mai accelerată a împrumuturilor neperformante comparativ cu totalul creditelor”, dar „constituie premise pentru necesitatea continuării procesului de reducere a ratei creditelor neperformante”, se subliniază în RSF XV.

 

IMM-urile: 62% din creditele neperformante

La finele lunii martie 2018, soldul creditelor neperformante s-a diminuat cu 18% de la data precedentului raport, cel din decembrie 2017, până la 17,5 miliarde de lei, datorită a 18 dintre cele 36 de bănci. „Curățarea bilanțieră s-a realizat cu precădere la nivelul creditelor companiilor nefinanciare, portofoliul populației fiind în mai mică măsură afectat (24 la sută reducere în perioada analizată, comparativ cu 5 la sută). Recunoașterea creditelor neperformante se realizează într-un mod mai proactiv comparativ cu finalul celui de-al treilea trimestru al anului 2017, având în vedere că ponderea expunerilor cu întârzieri mai mici de 90 zile și calificate ca având improbabilitate la plată în totalul creditelor neperformante și-a reluat tendința crescătoare (42 la sută în martie 2018, faţă de 40 la sută în septembrie 2017)”, se detaliază în RSF XV.

Creditele scoase în afara bilanţului (write-off total) continuă să fie consistente (17,1 miliarde lei, la martie 2018), fiind pe o ușoară tendință crescătoare față de Raportul din decembrie (RSF XIV), din cauza companiilor. Din totalul creditelor neperformante, 62% provin de la companii, dintre care portofoliul IMM cu credite garantate cu imobile comerciale prezintă cele mai ridicate rate. Cinci bănci reprezentau 73% din tot volumul creditelor scoase în afara bilanțului.

„Băncile de dimensiune mică prezintă cea mai ridicată asimetrie a ratei creditelor neperformante, comparativ cu alte categorii de bănci, asociindu-se inclusiv cu un nivel mai scăzut și mai asimetric de provizionare. Există o predispoziție mai redusă a băncilor medii de a realiza curățarea bilanțieră, acestea având cea mai mare rată a creditelor neperformante. La nivel individual, această rată prezintă valori superioare pragului roșu de semnal, conform ABE, pentru un sfert dintre bănci, dar proporţia s-a îmbunătățit consistent în ultimele trimestre”, se precizează în RSF XV.

Scoaterea creditelor neperformante din bilanțul băncilor, combinată cu o creștere accelerată a PIB și un avans mai lent al creditării, a dus la scăderea gradului de intermediere financiară, care a ajuns la 27% la finele anului 2017, față de vârful de aproape 40% din 2011, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Printre cauzele scăderii intermedierii financiare, în RSF XV se menționează, la nivelul cererii, drept principali factori determinanţi capitalizarea redusă în cazul unei proporţii importante a firmelor, disciplina financiară laxă sau lacunele din cadrul insolvenţei companiilor.

„În plus, raportul dintre debitori şi creditori s-a debalansat, încrederea reciprocă deteriorându-se. Creşterea inflaţiei, în paralel cu scăderea apetitului de risc, poate influenţa dinamica intermedierii financiare. De altfel, dacă este luat în considerare şi efectul generat de rata inflaţiei, îndatorarea totală a firmelor şi populaţiei s-a contractat cu aproximativ 1 la sută, în termeni reali anuali”, se subliniază în RSF XV. Guvernatorul a semnalat că dezintermedierea financiară locală este în tendința din regiune și din Europa, și datorită creșterii PIB mai accelerat, de 6,9%, anul trecut, față de cel al creditării, de 5,6%.

 

Piața creditelor

Pe lângă provocările pieței, câteva proiecte legislative pot încurca piața NPL. Printre acestea sunt: proiectul ce reglementează limitele maxime ale dobânzilor şi ale penalităţilor în contractele încheiate între consumatori şi instituţiile de credit (Legea 436/2017); proiectul privind eliminarea caracterului executoriu al contractului de credit, de ipotecă sau orice alt înscris emis în garantarea creditului, precum și din contractele de leasing încheiate cu consumatorii şi limitarea despăgubirilor în relaţia cu consumatorul. La acestea se adaugă proiectul de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate, care prevede că recuperatorii de creanţe cesionate pot colecta de la debitori maximum dublul sumei plătite pentru creanţele achiziționate (sumă prevăzută în contract), dar fără a depăşi valoarea debitului principal restant. În plus, în prezent, vânzarea de NPL este parțial blocată din cauza prevederilor din Codul Fiscal: începând din ianuarie 2018, deducerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate se realizează în limita a 30% din valoarea lor, la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora, anterior fiind complet deductibile.

„În ultimii ani, piaţa împrumuturilor neperformante din România a fost una dintre cele mai active ale Europei Centrale şi de Est, având un rol important în diminuarea ratei creditelor neperformante”, se scrie în RSF XV. În perioada 2015-2017, vânzările de credite neperformante în România au avut un volum total de 8,5 miliarde de euro (conform KPMG), de 5 ori mai mare decât în Croația (1,7 miliarde euro), de 5,66 ori peste Ungaria (1,5 miliarde euro) și de 12 ori față de Bulgaria (0,7 miliarde euro).

„De asemenea, în primul trimestru al anului 2018, în România au avut loc tranzacţii cu credite neperformante de 881 de milioane de euro”, se mai scrie în RSF XV. Consultanții de pe piața de fuziuni și achiziții susțin însă că această cifră este mult mai mică, deoarece BNR raportează tranzacție finalizate în această perioadă, nu cele semnate, precum în studiile dedicate pieței.

„În condițiile în care în Uniunea Europeană are loc un amplu proces de identificare a soluțiilor pentru accelerarea procesului de rezoluție a creditelor neperformante, eventuala afectare a pieței secundare a acestora imprimă o direcție negativă în România şi contrară celei europene”, se precizează în RSF XV.

Consiliul Uniunii Europene a publicat, în iulie 2017, un Plan de acțiune pentru reducerea ratei creditelor neperformante, care implică mai multe instituții cheie europene (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și ABE). „Ca urmare este de așteptat ca rezoluția creditelor neperformante să rămână o prioritate europeană în viitorul apropiat (2018/2019), cu măsuri ambițioase de reglementare planificate care se referă în principal la: emiterea de orientări privind gestionarea creditelor neperformante, instituirea unor platforme de tranzacționare a creditelor neperformante pentru a stimula dezvoltarea pieței secundare a acestora, conceperea unui model pentru înființarea unor societăți naționale de administrare a activelor, compararea eficienței regimurilor naționale de executare silită a creditelor etc. În plus, se intenţionează introducerea unor cerinţe de provizionare mai stricte pentru noile credite neperformante, iar ABE a emis un raport ce fundamentează posibile opţiuni de implementare”, se subliniază în RSF XV.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii