Cautare




, Contributor

Macroeconomie |
|

După 20 de ani de banking

horia_ciorcila
Ce a învățat în 20 de ani de banking Horia Ciorcilă, fondatorul și președintele Băncii Transilvania și, mai ales, cum arată strategia privind viitorul celei mai mari banci românești.

Istoria celei mai mari bănci românești, Banca Transilvania (BT), începe în urmă cu 20 de ani, când un grup de oameni de afaceri clujeni au considerat că lipsa concurenţei din industria bancară a momentului nu putea să fi decât o oportunitate de a lansa pe piaţă o bancă românească, ca o alternativă pentru banca de stat.

Contextul financiar al vremii nu era unul chiar uşor, având în vedere că ţara noastră se confrunta cu o rată foarte mare a inflaţiei. „Primii ani au fost plini de provocări fiindcă mediul economic a fost extrem de volatil. Era în 1993, în decembrie, în Cluj-Napoca. Activitatea BT a început repede după aceea, în februarie 1994, prin deschiderea sucursalei BT Cluj”, spune Horia Ciorcilă, fondator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

Inginer de profesie, Horia Ciorcilă a intrat în afaceri la scurtă vreme după absolvirea facultăţii. Imediat după Revoluţie şi-a lansat prima afacere, în domeniul comerţului cu electrocasnice, iar în scurt timp a înfiinţat compania Astral Telecom, ce avea să devină una dintre cele mai mari reţele naţionale de televiziune prin cablu.În aceeaşi perioadă, alături de alţi oameni de afaceri a căror activitate principală era concentrată în zona Clujului, Horia Ciorcilă punea bazele Băncii Transilvania, a cărei extindere rapidă s-a datorat şi afacerilor pe care membrii fondatori le deţineau.

Pentru a face faţă provocărilor pe care le aducea piaţa românească la momentul respectiv, antreprenorii care au investit în crearea băncii au considerat că pentru a putea creşte businessul singura soluţie era să îşi deruleze afacerile prin bancă imediat de la deschiderea ei. Li s-au alăturat treptat alte câteva firme locale mari. „Practic, raportul era unul de reciprocitate: banca susţinea spiritul antreprenorial local, prin finanţări în condiţii comerciale, iar cei care au apelat la bancă au ajutat-o prin faptul că i-au devenit clienţi”, explică reprezentantul BT.

Au reuşit astfel, ca într-un an, să înceapă extinderea în plan naţional. După anul 2000, BT a avut o perioadă de creştere accelerată şi extindere. A fost creat un grup financiar integrat în jurul băncii – Grupul Financiar Banca Transilvania – cu activităţi în tot spectrul serviciilor financiare. Dar a urmat apoi perioada de criză care s-a resimţit drastic în special în industria bancară. „Cele mai dificile momente au fost, fără îndoială, evenimentele din toamna anului 2008, izbucnirea crizei financiare, scăderea dramatică a pieţelor. Nu am anticipat o asemenea amploare a crizei şi mai ales răspândirea ei globală.

De asemenea, nu am crezut că impactul asupra României va fi atât de mare”, explică fondatorul BT la 20 de ani de la lansarea pe piaţă a instituţiei bancare. Horia Ciorcilă consideră că principalul efect al acestei crize a fost pierderea încrederii în economie, iar la noi revenirea a fost mai dificilă decât în statele Occidentale cu experienţă în sistemele capitaliste. Băncile şi companiile din România nu erau pregătite să gestioneze o asemenea situaţie.

Dacă la  început echipa BT număra doar 13 oameni, azi, banca are peste 6.500 de angajați, circa 550 de sucursale unde se realizează zilnic peste un milion de tranzacţii, are peste 1,76 milioane de clienţi, iar recent instituţia a deschis şi o sucursală la Roma, unde se bazează, evident, pe comunitatea mare de români. Cât despre extindere, fondatorul BT spune că nu exclude posibilitatea unor achiziţii în viitorul apropiat, care să sprijine strategia de creştere a cotei de piaţă, şi susţine că, în prezent, capitalul şi lichiditatea băncii permit aceste eventuale preluări. Banca Transilvania deţine o cotă de 9% din piaţă după active şi estimează o creştere de până la 11% în următorii doi ani.

Strategia majorării capitalului social, după un model devenit deja clasic pentru BT, va continua şi în acest an. Politica de capitalizare a profitului este o abordare menită să satis­facă două cerinţe majore: păstrarea capitalului în bancă, pentru finanţarea expansiunii afacerii şi cerința de a remunera capitalul angajat de către acţionari. Recent, instituţia le-a propus acţionarilor o majorare a capitalului cu 352 milioane de lei, prin încorporarea profitului net obţinut în 2013. Acţionarii ar urma astfel, să primească 16 acţiuni noi, cu titlu gratuit, la fiecare 100 de acţiuni deţinute. „Răscumpărarea de acţiuni, ca parte a programului de motivare a angajaţilor băncii, este o abordare clasică şi inspirată pentru o companie listată”, afirmă Ciorcilă.

Anul trecut BT a înregistrat o creştere de 17% a profitului, la 374,9 milioane de lei, fiind una dintre cele mai profitabile bănci din România. Activele băncii s-au majorat cu 8,4%, la 32,06 miliarde de lei. Din totalul portofoliului de credite al băncii, companiile reprezintă 65%, iar retailul 35%. Din creditele acordate companiilor, circa 80% sunt clienţi IMM, iar 20% sunt companii mari.

„Anul 2013 a fost unul cu provocări pentru sistemul bancar. Cam 20 de bănci au raportat totuşi profit, iar 17 bănci au avut pierderi din cauza costurilor operaţionale, dar şi pentru că au fost obligate să constituie provizioane mai mari aferente riscului de credit. La nivel de sistem, marea încercare rămâne, inclusiv pe termen mediu, stabilizarea creditelor neperformante”, explică Horia Ciorcilă. Ponderea restanţelor de peste 90 de zile din volumul total de credite şi dobânzi acordate de bănci a ajuns în decembrie 2013 la aproape 22%, faţă de aproximativ 18% la finalul lui 2012, potrivit statisticilor BNR.  În cazul Băncii Transilvania ponderea acestor credite este de 12,57% din totalul portofoliului, iar reprezentanţii băncii susţin că acest lucru se datorează unei politici de creditare prudente şi a unei politici de risc de credit „anticiclică”, ce a însemnat constituirea unor rezerve pentru riscul de credit inclusiv în perioada de creştere economică.

Pentru acest an, miza rămâne în continuare pe sectorul IMM. „Antreprenorii, ca persoane fizice, şi companiile lor mici sau mari sunt ţintele noastre predilecte în ceea ce privește clienții”, declară Ciorcilă. Totodată, el crede că, în viitor, companiile străine, prezente în România, se vor orienta mai mult către bănci care au un grad mai ridicat de autonomie locală în luarea deciziilor şi prevede o revenire a cererii dinspre persoanele fizice. În 2014, Banca Transilvania estimează o creştere a profitului brut cu 15,5%, la 512 milioane de lei şi o creştere a activelor de circa 7,1%, la 34,3 miliarde de lei, cifre ce ar însemna atingerea unor niveluri record de la înfiinţarea BT.

„În contextul problemelor existente încă la nivel european, abilitatea de a concura pe plan naţional este un avantaj competitiv major. Singurele scenarii pesimiste pot avea în vedere o criză politică în regiune şi o revenire sau o intensificare a crizei în ţările Europei de Vest, lucruri care, de altfel, ar putea afecta nu doar Banca Transilvania, cât şi România”, argumentează fondatorul băncii. Cu toate acestea, el aminteşte că o problemă încă foarte mare la nivelul întregului sistem bancar rămâne situaţia insolvenţelor, tot mai numeroase şi care induc credite neperformante în bilanţurile tuturor băncilor din România.

„Dacă problema se dezvoltă sau nu, va depinde de situaţia economiei locale, care în ultima perioadă dă semne de revigorare”, spune Ciorcilă. Referitor la economie, preşedintele BT mai spune că se aşteptă la o relansare a investiţiilor publice şi private, crede că redresarea poate veni pe fondul reluării unor proiecte de infrastructură şi a absorbţiei de fonduri europene şi consideră că propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale ar putea influenţa creşterea competitivităţii domeniului privat și atragerea de investiții străine.

Cât despre tendinţele industriei bancare din România, Ciorcilă mizează pe produsele de banking simple, care pot să asigure mobilitate, securitate şi informaţii relevante, în sprijinul unei decizii rapide. Mai mult, el estimează că în următorii cinci ani ponderea operaţiunilor bancare derulate prin canale alternative ar putea să depăşească volumul derulat prin canalele clasice. „Ritmul susţinut de apariţie a noilor tehnologii, impactul acestora şi gradul de adopţie ridicat îşi vor spune cuvântul şi vor duce la creşterea complexităţii serviciilor bancare online”, declară preşedintele BT. 

Despre jucătorii din piaţă, el crede că sunt şanse mari să asistăm la schimbări de ierarhie, eventuale fuziuni şi achiziţii între bănci şi, foarte probabil, tentative de ieşire de pe piaţă a unor jucători cu o cotă prea mică. Iar despre competiţia băncii româneşti cu marile bănci străine prezente la noi, consideră că BT are un singur dezavantaj: „accesul la finanţare ieftină în euro sau în dolari, ceea ce face ca, uneori, să nu fim la fel de competitivi în oferte, precum băncile care fac parte dintr-un grup internaţional”. Dar aici intervine avantajul de a lua rapid decizii, fără a aștepta acceptul de la sediul central din străinătate.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii