Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Drumul pierdut al cărților

Tot mai mulți români pierd drumul către cărți. Iar cărțile sunt condamnate să nu mai pătrundă pe listele de cumpărături ale românilor. 
edituri_flat

Cărțile nu se află pe lista de cumpărături ale românilor. De altfel, cartea ca produs nu s-a aflat niciodată pe această listă, după decembrie 1989. Sunt multe lucruri ce acoperă lista urgențelor pentru majoritatea românilor: pâinea, carnea, plata facturilor la utilități, întreținerea, săpunul și detergenții… În România, cartea a devenit, pe nesimțite, un produs de nișă. Explozia internetului a îndepărtat tânăra generația de „hârtie”. Se consumă pe digital tot felul de deșeuri, lucrurile cu adevărat importante făcându-și cu greu loc în atenția publicului. Decăderea calității învățământului s-a reflectat direct asupra industriei editoriale. Gradul de educație în scădere al populației influențează negativ vânzările de carte din ultimii ani. Televiziunea a satisfăcut „foamea de cunoaștere” a cetățenilor cu tot felul de programe mediocre, care s-au dovedit, o dată cu trecerea anilor, niște „detergenți” cu bune performanțe de spălare pe creier. Astfel, dispariția librăriilor din mediu rural și din orașele mici nu este o surpriză și, din păcate, nici un semnal de alarmă pentru autorități și guvernanți. Vânzările de carte pe internet sunt în continuare la un nivel redus. Se trăiește foarte bine și fără cărți… Se trăiește prost.

Piața editorială din România „a citit” aceeași carte a „supraviețuirii” și în 2015

Se vehiculează ideea că, în România, cărțile sunt scumpe. Și din acest motiv cărțile pierd cititorii. O carte care costă 30 de lei este considerată un produs de lux în orașe precum Tecuci sau Moreni. Mai bine dai 30 de lei pe două pachete de țigări sau joci la pariuri sportive! Această scuză, cărțile sunt scumpe!, este o ipocrizie care ascunde lenea și prostia.

Toate aceste „simptome” ale industriei editoriale din România sunt relevate și în bilanțurile financiare ale editurilor în 2015. Declarațiile rezervate ale editorilor referitoare la consumul de carte din România sunt confirmate de „cifrele seci”. „Forbes România” a monitorizat cele mai importante 61 de edituri și a calculat o cifră cumulată de afaceri de 52,8 milioane de euro, în scădere cu 4,7% față de anul precedent. (Valoarea a fost calculată la cursul mediul BNR de 4,44 lei/euro.)

Citește și: Topul vânzărilor mele

Profitul cumulat al celor 61 de edituri a fost de 4.105.353 euro, mai mic cu 45% față de cel din 2014. Altfel spus, profitul pieței editoriale s-a redus aproape la jumătate față de anul precedent.

În ciuda acestei scăderi, marile edituri și-au conservat afacerile în 2015. Editurile mici au fost mult mai afectate de scăderea vânzărilor și dezinteresul românilor față de carte. Sunt 15 edituri care au raportat pierderi. Majoritatea editurilor au afișat profituri relativ mici, fapt ce denotă că acestea funcționează la limita supraviețurii.

Grup Editorial Litera a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 6,2% în 2015, ajungând la 9.457.721 euro. De asemenea, a raportat și cel mai mare profit net de pe piața editorială: 1,22 milioane de euro.

Ana Nicolau (Nemira): „Nu sunt în tabăra celor care cred că până la urmă cartea digitală va duce la dispariţia cărţii pe print”

Afacerile Grupului Editorial Art SRL, care deține și rețeaua de librării Librarium, s-au menținut la nivelul anului precedent: creștere de 2,4%.

Editura Polirom, în cadrul căreia funcționează și Editura Cartea Românească, a atins o cifră de afaceri de 4,91 milioane de euro, în creștere cu 4,2%.

Edituri care și-au mărit cifra de afaceri în 2015: Paralela 45 (creștere de 12%), Trei (24,2%), Sigma (15,7%), Niculescu (6,4%), Booklet (26%), Gama (30,8%), Fischer International (17,5%), Publica (9%), Corint Books (113,3%) și Editura ALL (15,8%).

Edituri care au suferit scăderi ale cifrei de afaceri: Humanitas S.A. (- 6,2%), RAO (- 46,4%), Nemira Publishing House (- 15,6%), Curtea Veche Publishing (- 18,3%), Diana (- 17,4%), C.H. Beck (- 8,7%), Teora (- 38,5%), Nomina ( – 17,4%) și Corint Junior (- 63,3%).

Editura Trei a raportat al doilea profit net de pe piață: 793.414 euro. Alte cinci companii au raportat profituri de peste 200.000 de euro: Grupul Editorial Art, Polirom, Paralela 45, Humanitas și Booklet.

Pe piața editorială funcționează mai multe grupuri editoriale. (Topul Forbes prezintă editurile ca entități juridice.) Grupul Humanitas este format din editurile Humanitas S.A., Humanitas Multimedia și Humanitas Fiction la care se adaugă și lanțul de librării Humanitas. Editurile din acest grup au avut o cifră de afaceri cumulată de 4,34 milioane euro, în scădere cu 7,5% față de 2014.

Grupul editorial ALL este format din editurile ALL, ALL Educațional, Allfa, Galaxia Copiilor, Sian, Exley Com. A realizat o cifră de afaceri totală de 1,47 milioane euro, în creștere cu 25,8%.

Grupul editorial Corint este format din editurile Corint, Corint Books, Corint Educațional, Corint Junior și Leda. A înregistrat o cifră de afaceri de 1,68 milioane de euro, în scădere cu 29,2%.

Reducerea TVA la carte de la 9% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016, măsură ce a vizat o ușoară ieftinire a cărților și la o creștere a vânzărilor, se dovedește, până la urmă, un paliativ care ameliorează pentru scurt timp suferințele industriei editoriale. Anul 2016 nu se anunță a fi o perioadă de înviorare a acestui domeniu. Parcă resemnarea și depresia au cuprins această piață, în ciuda „efervescenței” care însoțește cele două mari târguri tradiționale de carte, Bookfest și Gaudeamus. Tratamentul acestei piețe bolnave este departe de a începe.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii