Cautare




, Contributor

Modă |
|

Ce se ascunde, de fapt, în spatele unui simplu tricou de bumbac?

Suntem tot mai grijulii cu ce așezăm în farfurie, dar când am privit ultima dată, în aceiași termeni, hainele din dulap? Într-un documentar filmat pe trei continente, Alexandra Cousteau, nepoata celebrului Jacques Cousteau, vrea să explice lumii întregi de ce bumbacul organic ar putea schimba radical societatea zilelor noastre.
Cotton-Field-1600x800

Chiar așa, când a fost ultima dată când te-ai uitat cu atenție la bluza de bumbac pe care o apuci dimineața din dulap? Când cumpărăm, ne uităm la culoare, ne interesează croiurile, căderea materialului, ne facem în minte filmul combinațiilor stilistice pe care le putem face cu obiectul respectiv și… cam atât. Rareori ne-am gândit, fie și fugitiv, la drumul pe care l-a parcurs ca să ajungă la noi.

SAMSUNG CAMERA PICTURESMâncarea pe care încercăm s-o procurăm cât mai organică, sănătoasă și bio împarte, de fapt, același sol, aer și apă cu hainele care ne iau ochii în magazine.

Doar că nu suntem obișnuiți să privim cu aceeași reticență un kilogram de roșii umflate cu pesticide și o bluză dintr-un bumbac care a fost procesat, până să devină acea bluză, cu câteva sute de tipuri de produse chimice diferite.

Aici se rupe cel mai adesea filmul și se duc de râpă toate raționamentele. Bluza din bumbac convențional arată la fel precum cea din bumbac organic. Uneori poate fi mai ieftină decât aceasta din urmă.

De ce să o alegi? O întrebare cu atât mai justificată cu cât, anual, se vând peste 80 de miliarde de piese vestimentare (o creștere de 400% față de acum 20 de ani), în schimb nișa celor care cred și susțin produsele realizate sustenabil rămâne constantă.

Pentru lămurirea acestui paradox și impulsionarea oamenilor militează Alexandra Cousteau, în calitate de explorator National Geographic, dar și partenerul ei principal în acest demers, celebrul brand olandez de retail C&A, care este și cel mai mare producător de produse textile din bumbac organic: peste 30% din ceea ce se vinde anual în magazinele C&A sunt piese realizate 100% din bumbac sustenabil.

SAMSUNG CAMERA PICTURESÎn documentarul „For the Love of Fashion“, care a avut premiera în România, pe National Geographic, pe 21 mai, Alexandra Cousteau merge, la propriu, pe firul bumbacului, de la târgul de modă sustenabilă de la Berlin până în SUA, cel mai mare producător de bumbac al lumii, și India, unde există o inițiativă de a „converti” cât mai mulți fermieri de la cultivarea convențională a bumbacului la cea organică.

Ca dovadă clară că în zilele noastre proprietatea termenilor și scara normalității s-au dat peste cap, bumbac „convențional” înseamnă, în traducere liberă, bumbac modificat genetic pentru a rezista mai bine la dăunători și stropit cu insecticide și pesticide.

Iar dacă nu sună deja alarmant, 24% din insecticidele și 11% din pesticidele consumate pe parcursul unui an pe tot Globul sunt folosite în industria bumbacului. „Puțini oameni se gândesc sau își dau seama cât de murdar este, de fapt, procesul de producție a bumbacului“, explică Alexandra Cousteau.

Pe lângă faptul că toate aceste pesticide se înmagazinează în final în sol și în fibrele hainelor pe care le purtăm, ele poluează planeta, se diluează în cantități imense de apă, iar micii fermieri de bumbac din India și din alte colțuri ale lumii trebuie să se împrumute cu bani grei pentru a putea să-și permită, de 6-7 ori pe an, cantitățile necesare, precum și semințele, care – în cazul culturilor modificate genetic – se schimbă anual, fără excepție.

SAMSUNG CAMERA PICTURESAlexandra Cousteau stă de vorbă, în documentar, cu un antreprenor indian care susține cultivarea bumbacului organic, dar și cu mai mulți fermieri locali, care au reușit chiar să pună la punct diferite inovații în domeniu.

Pentru că insectele și dăunătorii au reprezentat dintotdeauna coșmarul oricărui fermier, câțiva localnici cu imaginație au pus la punct două variante naturale de „pesticid“.

Prima o reprezintă balega de vacă, iar cea de-a doua un mix foarte original și eficient de usturoi, ceapă, ghimbir și ardei iute, amestecat cu apă și stropit pe culturile de bumbac pe aceleași principii ca insecticidele.

Ambele variante au același efect: nu omoară dăunătorii, ci îi țin la distanță cu ajutorul mirosului, culturile putându-se dezvolta în liniște. Altfel spus, funcționează, țin recolta de bumbac sănătoasă, dar au grijă și de sănătatea proprietarilor.

SAMSUNG CAMERA PICTURESPână în 2020, C&A își propune să atingă pragul de 100% din producție realizat din bumbac organic, procesul fiind în derulare intensă.

Pentru cele 70 de procente din producție care nu sunt deocamdată susținute organic, brandul folosește, în locul bumbacului convențional, o variantă intermediară, din culturi mai puțin stropite cu chimicale și care folosesc mai puțină apă în procesele de producție. Direcția este, însă, foarte clară: în următorii 4 ani, regulile jocului trebuie să se modifice radical.

În acest sens, responsabilitatea se împarte în mai multe direcții: moda va trebui să-și reconsidere unele tipare de funcționare, inclusiv ritmul nesustenabil de alert în care lansează colecții și le produce, fermierii vor trebui convinși să renunțe la cultivarea convențională în favoarea celei organice, iar noi, cumpărătorii, vom încerca să învățăm, într-o lume pe fast-forward, să trăim puțin mai slow.

shutterstock_76845967Să alegem mai bine, mai puțin, cu mai multă atenție la istoria obiectului și la însemnătatea gestului nostru.

„Fiecare articol vestimentar pe care-l cumpărăm are o poveste“, crede Alexandra Cousteau, „și povestea asta trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi“.

„Iar pentru cei care se întreabă de ce o membră a familiei Cousteau vorbește despre sustenabilitatea producției de bumbac din lume, totul are legătură în cele din urmă cu oceanele, cu poluarea și cu faptul că nu putem susține pe viitor industria pe care chiar noi am construit-o“.

Am plecat de la avanpremiera berlineză a documentarului și de la întâlnirea cu Alexandra cu dorința aprigă de a intra în primul magazin și a cumpăra, cu voluptate, ceva organic.

Dacă înainte o făceam știind că în spatele termenului stă mai multă echitate pentru producător și un bumbac mai „curat“, acum știu că dincolo de etichetă se întinde un întreg univers, ale cărui amănunte nici nu le bănuisem.

SAMSUNG CAMERA PICTURESCea mai mare provocare pentru bumbacul sustenabil nu este însă creșterea producției, ci transformarea unui concept frumos și lăudabil – „haine din materiale organice“ – în ceva dezirabil, strălucitor, fashion.

Viitorul stă în asocierea conceptului de brand sustenabil cu cea de glamour, exclusivism și de alegere deșteaptă, privilegiată, pe care o faci fiindcă nu vrei să fii doar elegant, ci și conștient. În următoarele decenii, să ai stil și atitudine va însemna, tot mai mult, să ai responsabilitatea înțeleaptă a alegerilor pe care le faci.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii