Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Dilemele finalului de an

Spre sfârșitul acestui an, dilemele economiei s-au înmulțit, pe fondul unor cheltuieli bugetare tot mai mari, dar a unor investiții reduse. Cât de mult influențează companiile și viața de zi cu zi vom vedea în paginile următoare.
deschidere bani

Vom avea sau nu creștere de peste 5,2%, așa cum estima Guvernul la începutul acestui an? Există riscul ca autoritățile să scape de sub control deficitul bugetar la peste 3%? Vom avea de suferit cu toții, pentru că va iniția Comisia Europeană procedura de infringement pe această chestiune? Mai investește cineva? Se mai creează locuri de muncă? Oportunități de noi businessuri si noi piețe? Se pot baza companiile pe fondurile europene? Unde vor ajunge prețurile? Sunt, din păcate, doar cele mai stringente dintre întrebările al căror răspuns îl așteptăm cu emoție, până la finele acestui an.

1) Produsul Intern Brut

Atingerea creșterii economice de 5,2%, așa cum și-a propus primul Guvern PSD al acestui an și cum a estimat Comisia de Prognoză, cu aproape un punct procentual peste aprecierile macroeconomiștilor, începe să devină posibilă. Concură avansul nesperat de mare al PIB-ului, de 5,7%, din primul trimestru, și unii dintre factorii pe care s-a bazat această evoluție. Industria (o pondere în PIB de 23%, cea mai mare, cu un plus de 6,7%) și comerțul (o pondere de 19,5% și un avans de 7,3%) au tras în sus acest rezultat. Au mai contribuit IT-ul, care a crescut cu 15,3%, și activităţile profesionale, ca urmare a majorării cu 9%, fiecare având o pondere de 6,2% în PIB.

„Datele statistice pentru primele două luni ale trimestrului II indică accelerarea dinamicii anuale a producţiei industriale şi a comenzilor noi din sectorul prelucrător, precum şi menţinerea unor ritmuri rapide de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri. În acelaşi interval, cifra de afaceri din comerț şi din serviciile prestate populaţiei a înregistrat o creştere alertă, în timp ce activitatea din construcții şi-a accentuat declinul. Creşterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul unor noi câştiguri de productivitate (în special în sectorul auto), dar şi al efectului de bază asociat majorării salariului minim în luna mai 2016; în ramurile producătoare de bunuri de consum aceasta a rămas însă la un nivel de două cifre”, au anunțat reprezentanții Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. În primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară de anul trecut, indicele brut al producţiei industriale a crescut cu 7,8%, arată datele Institutului Național de Statistică.

Partea negativă este că, din punctul de vedere al utilizării, PIB-ul a crescut pe fondul majorării cheltuieliilor pentru consumul final al populației cu 7,4%, respectiv 4,8% din avansul PIB-ului, iar variația stocurilor a contribuit cu 1,1%. „Consumul populației este indicatorul care tractează economia românească, este în creștere, chiar a accelerat. Dacă ne uităm la salariul net real, cu variația anuală, se apropie de ceea ce a fost în perioada pre-criză. Încrederea consumatorilor este mare – vor să consume, consumă și speră să consume mai mult. La activitatea comercială, la mai toate grupurile din comerț, vânzările de bunuri de consum, bunuri durabile și auto sunt pe creșteri importante“, a menționat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la prezentarea „Raportului asupra inflației“, ediția din august. În cazul bunurilor durabile, creșterile depășesc și 20%, la auto fiind de aproximativ 40%, în trimestrul al doilea. Sesizând evoluția bună a activităților din economie, macroeconomiștii încep și ei să dea credit creșterii economice de peste 5%. Banca Mondială a urcat aprecierea PIB-ului țării noastre la 4,4%, de la 3,7%, Fondul Monetar Internațional la 4,2%, față de 3,8%, Fitch la 5,1%, peste nivelul anterior de 4,8%. Economiștii celor mai mari bănci din România au aderat la aceste opinii, de la începutul primăverii – verii majoritatea s-au poziționat de la un avans al PIB-ului spre 5% față de media anterioară de 4,5%. În cel mai recent „Raport asupra inflației”, din august 2017, BNR a revizuit proiecția PIB-ului potențial în creștere, datorită unui exces de cerere mai mare comparativ cu mai 2017. Doar Comisia Europeană și-a redus ușor estimarea la 4,3%, față de 4,4%.

2) Deficitul bugetar

Coșmarul deficitului bugetar pare să se transforme în realitate. Depășirea, în primul trimestru al acestui an, a nivelului minim de 3%, pe care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să-l respecte, ajuns la 3,2%, conform datelor Eurostat, anunțate în iulie, ne-a adus, mai repede decât se așteptau unii în fața acestei situații. Apoi, execuția bugetului general consolidat pentru primul semestru al acestui an a fost de 0,77% din PIB (6,3 miliarde lei), față de 0,51% din PIB (3,9 miliarde lei), din aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor de la Finanțe. Veniturile din buget s-au majorat cu 8,2%, la 117 miliarde de lei, dar cheltuielile au crescut cu 10%, la 123,5 miliarde lei. Fitch a prognozat, în iulie, la 3,7% a deficitului bugetar al României, din cauza reducerii cotei de TVA (de la 20% la 19%) și a accizelor, precum şi a majorării salariilor şi a pensiilor.

Cheltuielile bugetare, destinate preponderent salariilor, pensiilor și altor beneficii sociale, nu investițiilor, fac și mai negru acest coșmar. Investițiile de la buget anunțate în primele luni ale acestui an s-au redus cu 54%, față de aceeași perioadă a anului trecut, coborând la 4,1 miliarde de lei, deși nici nivelul de anul trecut nu a fost unul ridicat. „Primul trimestru a consemnat o evoluție foarte slabă a încasărilor bugetare, evoluție care a continuat și în trimestrul doi. Avem o scădere masivă a investițiilor față de anul trecut, în condițiile în care în 2016 oricum am avut minimul ultimilor zece ani în materie de investiții publice. Avem o tendință care era inevitabilă și se prefigura“, a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pentru Radio RFI, în data de 20 de iulie 2017.

Acesta nu s-a arătat optimist în ceea ce privește recuperarea decalajului, până la finele acestui an, dar nu a exclus șansele de reușită: „Execuția bugetară pe primele trei luni nu este deloc încurajatoare. În continuare, veniturile sunt mult sub așteptări. Nu putem găsi nicio explicație pentru care, spre exemplu, încasările din TVA scad, în continuare, în termeni nominali, în condițiile în care avem o creștere a consumului foarte puternică, chiar dacă am avut o reducere de TVA, de la 20% la 19% anul acesta, ea ar fi trebuit să fie mai mult decât compensat de creșterea masivă a consumului. Încasările din impozitul pe profit scad, de asemenea, cu 4%, în condițiile în care primul trimestru a consemnat o creștere economică de 5,7%. Mai sunt cinci luni și ceva din acest an. Încă mai este timp să ne menținem sub 3% (n.red. – deficitul bugetar), însă importantă este și soluția pe care o găsim. Dacă reducem investițiile, nu cred că este o soluție bună, pe termen lung, pentru economie.“ Până la data scrierii articolului, analiștii UniCredit erau cei mai optimiști, susținând că Guvernul are șanse să se înscrie în ținta de deficit, mai ales dacă vor fi implementate o serie de măsuri de echilibrare bugetară. Pentru a rămâne sub nivelul impus, una dintre măsurile Executivului a fost înghețarea numărului de locuri de muncă la stat, până la finele acestui an.

3) Investițiile străine directe (ISD)

Importanța IDS-urilor crește pe fondul reducerii semnificative a investițiilor publice, mult sub nivelul din ultimii zece ani. Dar nici aici nu stăm bine. În primele cinci luni, ISD-urile s-au redus cu 12,65%, până la 1,444 de miliarde de euro, arată datele BNR. „Investițiile private nu stau bine, pentru că există acest climat de tărăboi, în general, să spunem. Aș vrea să prind, încă pe acest post, și momentul în care în țara aceasta se va urmări și altceva decât un scandal aproape permanent, discuții care descurajează investiția“, a punctat Isărescu, care a împlinit, în august, 46 de ani de activitate, putând să se pensioneze după 45 de ani activitate.

Firmele care beneficiază de ISD-uri rezistă mai bine în fața unor situații dificile, mai susțin repezentanții Băncii Centrale. „Indicatorii de rentabilitate s-au majorat în intervalul iunie 2015 – iunie 2016, în condițiile unei viteze de rotație a activelor superioare mediei pe economie, dar și ale unui indicator de pârghie ușor mai mare (1,7 față de 1,6). Firmele cu ISD, deși reduse ca număr, au o contribuție semnificativă la activitatea economică, contabilizând jumătate din valoarea adăugată brută și cifra de afaceri a sectorului companiilor nefinanciare, respectiv aproape o treime din numărul de salariați aferenți sectorului companiilor“, se scrie în „Raportul asupra stabilității financiare“, ediția din mai 2017, care include datele anului precedent. De asemenea, creditele acordate companiilor cu ISD sunt de 36,8 miliarde lei, 36% din portofoliul corporatist al băncilor.

„Gradul de utilizare a capacităților de producție (n.red. – nu doar a celor făcute cu investiții străine) depășește media pe termen lung, în majoritata grupelor industriale, deși avem activitate industrială. Lucru mai mult decât pozitiv. Avem o creștere a consumului, dar avem și o creștere a ofertei. Sunt încă ușoare dezechilibre între cele două sectoare. Acest dezechilibru se observă în deficitul de cont curent, deocamdată este posibil să se observe și în inflație. Mai puțin bun este că investițiile trenează“, a subliniat Isărescu.

Totuși, vestea bună este că în acest an, spre deosebire de anii anteriori, au fost anunțate mai multe investiții gigant, de peste 100 de milioane de euro. Producătorul american Philip Morris International va investi 490 de milioane de euro, între 2017 și 2020, pentru a reconverti fabrica de țigări din Otopeni dintr-o fabrică de țigarete clasice într-o unitate de producție a rezervelor stick Heets, folosite la dispozitivul Iqos, noua unitate creând 300 de locuri de muncă. „Ceea ce a făcut Philip Morris în România întăreşte un lucru ce a început să fie recunoscut. Anume că România este o ţară atractivă pentru investitorii mari, dar şi pentru potenţialii investitori pentru că marile companii se urmăresc între ele“, a declarat premierul României, Mihai Tudose, cu ocazia anunțării investiției. Producătorul de electrocasnice Arctic, unul dintre liderii pieței autohtone, va construi o fabrică de mașini de spălat, conform standardelor conceptului digital de Industrie 4.0, la Ulmi (județul Dâmbovița), o investiţie de 103 milioane de euro, care, până în 2024, va angaja încă 480 de persoane. Turcii de la Yildiz Entegre derulează o investiție de 150 de milioane de euro într-o unitate care va produce MDF (un tip de lemn asemănător PAL-ulului, dar de o calitate superioară), în comuna Oarja (judeţul Argeş). Fabrica, care va ocupa 46 de hectare, va avea nevoie de 450 de angajați, care vor genera afaceri anuale de 200 de milioane de lei. Grupul german B. Braun, furnizor de produse și servicii medicale, ia în calcul o investiție de 100-200 de milioane de euro într-o fabrică de seringi perfuzabile, în comuna Sânandrei (județul Timș), unde va crea 300 de noi locuri de muncă și va ocupa 9,1 hectare.

4) Inflația

Pur teoretic, din pix, pe hârtie, toate problemele cu deficitul bugetar le va rezolva creșterea inflației – prețuri mai mari, consum mai mare, PIB mai mare, deși nesustenabil, dacă statul reușească să colecteze venituri mai mari pe baza acestei creșteri economice. Rata anuală a inflației are șanse să urce cu aproape 2 puncte procentuale, față de finele anului trecut. Evoluție suportabilă comparativ cu -0,5%, la sfârșitul lunii decembrie 2016, rata anuală a inflației a fost de 0,9%, în iunie, potrivit datelor INS, fiind în continuă creștere și intrând pe pozitiv la începutul acestui an, după doi ani în zona negativă. Totuși, în evoluția de la an la an, iunie 2015 – mai 2016, față de iunie 2016 – mai 2017, poate trece în teritorul pozitiv, doar dacă va continua aprecierea, iar schimbarea se poate produce în această vară. „Rata medie a preţurilor de consum, în ultimele 12 luni (iulie  2016 – iunie 2017), faţă de precedentele 12 luni (iulie 2015 – iunie 2016), calculată pe baza IPC (n.red. – Indicii prețurilor de consum), este – 0,1%“, a anunțat INS, într-un comunicat de presă din 11 iulie. Determinată pe baza IAPC (Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum), rata medie a inflației era de 0,2%, în iunie. „Ceea ce noi am numit inflație negativă, alții i-au spus deflație, este un proces încheiat în România. S-a revenit la o creștere, încă mică, care vine datorită faptului că impactul statistic al reducerilor de impozite s-a terminat. Mai constatăm că și inflația negativă din exterior (n.red. – provenită din importuri) este un proces, deocamdată, încheiat”, a punctat Isărescu.

Totuși, în ciuda creșterii semnificative, determinanții acestor creșteri sunt sub ținta vizată de BNR, a mai spus Isărescu: „În primul rând, se remarcă o creștere a costurilor de producție ceea ce înseamnă că majorarea inflației are un fundament destul de serios. De asemenea, avem o lărgire a excedentului  de cerere agregată față de perioada anterioară. Au fost câteva majorări ale prețurilor administrate, după perioada mai îndelungată din anul precedent, în special, creșterea prețului la gazele naturale.” Alte șocuri inflaționiste au fost temporare: fructe meridionale (un salt de aproape 13%) și prețul la tutun, iar prețurile țițeiului pe plan internațional au tras în jos prețurile, respectiv inflația. Prețul barilului va continua această tendință – a scăzut la 50,2 dolari, în august, comparativ cu 55,7 dolari, în mai. „Indicele de difuziune (n. red. – diferența dintre prețurile care scad și cele care cresc) începe să se restrângă – din ce în ce mai puține prețuri scad și mai multe prețuri cresc. Surprinde o împingere spre o generalizare a majorărilor de preț. Nu sunt de amploare, dar sunt. Presiunile cumulate pe plan intern încep să se transpună la nivelul prețurilor de producție“, a detaliat Isărescu. Aceste presiuni sunt cele de pe piața forței de muncă, prețurile din import care nu mai scad. De asemenea, cererea de produse alimentare determină o majorare a prețurilor acestora. „Majorările de preț operate pe segmentul energie din trimestrul doi, deocamdată, a inversat traiectoria, care până acum a fost ascendentă“, a completat Isărescu. Cursul de schimb a fost influențat, în trimestrul al doilea, de tensiunile sociale și politice, mai arată datele BNR. Pentru sfârșitul acestui an, cea mai recentă estimare a BNR, din august, indică o rată anuală a inflației“ de 1,9%, cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza din mai, iar pentru finele anului viitor este de 3,2%, peste nivelul anterior anticipat, de 3,1%. „Dacă ar fi o creștere mai mare a inflației, categoric ar fi un risc mai mare pentru economie ca excedentul de cerere să fie mai mare, dar la 5%… Mai mult nu vedem să crească economia”, a subliniat Isărescu.

Printre cauzele, cu un impact echilibrat, care pot urca sau coborî inflația se numără Brexitul, deciziile administrației Trump și ale altor instituții internaționale (Fed și Banca Centrală Europeană), care pot influența fluxurile de capital atrase și România, precum și evoluțiile economiilor și a inflației din zona euro/UE și din țările emergente (în special China). „Unde vedem presiuni inflaționiste în sus este la politica fiscală și cea a veniturilor, în contextul incertitudinilor legate de implementarea Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, mai sunt și câteva inițiative legislative. Tot în sus vedem dinamica prețurilor administrate, condiționate de informațiile disponibile pe care le avem. Sunt incertitudini privind magnitudinea creșterii acestor prețuri“, a menționat Isărescu.

Iar Guvernul a venit cu un plus: de la 1 septembrie, intenționează să majoreze accizele la carburanți, să reintroducă supra-acciza care a fost eliminată la începutul acestui an, astfel că prețurile de la pompă pot urca cu 22% la benzină și 14% la motorină. Prin noua taxă se dorește colectarea la bugetul de stat a unui miliard de lei, în acest an, două miliarde, anul viitor, 3,54 miliarde de lei, în 2019, și 3,73 miliarde, în 2020. Isărescu a menționat că această măsură va împinge inflația în sus, dar nu a fost luată în calcul la prognoza pe inflație din august, pentru că nu este în vigoare.

5) Nivelul de absorbție a fondurilor europene

România a absorbit din fondurile structurale ale UE, în primele cinci luni ale acestui an, 0,004% din suma alocată pentru exerciţiul financiar 2014-2020 (31 miliarde de euro): un milion de euro. Nivel mult prea redus în condițiile în care, în bugetul de stat, Ministerul Finanţelor estima că anul acesta va obține aproape 10 miliarde de lei de la UE. România nici nu a putut primi sumele alocate, principalele autorităţi de management, cele care fac rambursările din fonduri UE, fiind autorizate de-abia de la începutul lunii august. Plus că Finanțele nu au cu ce acoperi partea de co-finanțare de la bugetul național – s-au văzut nevoite, în iulie, să împrumute un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru derularea acestora. Potrivit execuţiei bugetare la cinci luni, Finanţele au primit de la UE aproximativ un miliard de euro (4,6 miliarde de lei), dar majoritatea fondurilor sunt subvenţii agricole. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a anunțat, la începutul lunii august, că România a transmis deja Comisiei Europene solicitări de rambursare în valoare de 172 de milioane de euro. Dar chiar dacă sunt adunate toate aceste cifre, România mai are la dispoziție doar patru luni pentru a recupera diferența de peste 50%, față de promisiunile de absorbție de la începutul acestui an.

 

Notă: Modificările fiscale și legislative

Imposibil de prins într-un indicator, dar, pe lângă datele statistice pe care le știm deja, modificările de ordin fiscal („țopăielile fiscale”, după cum le-a numit președintele Klaus Iohannis) trebuie luate în calcul. La momentul scrierii aticolului se discută intens de un nou cont în care firmele să vireze direct TVA-ul și modificarea cotei de impozit de 16%, măsuri ce pot oricând să schimbe planurile investitorilor, fie ei români sau străini. Iar acestea sunt doar o parte mică din toate propunerile înaintate în acest an. La acestea se adaugă schimbarea modului de colectare și de taxare a salariilor, începând de anul viitor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii