„Economia românească este în creştere, şomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătăţeşte. Dar fără modificări de politici, creşterea va deveni din ce în ce mai fragilă (…) Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupţiei”, a declarat Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, după o vizită de zece zile făcută la jumătatea lunii martie.
„Reprezentanții FMI au apreciat creșterea economică înregistrată în 2017 și au arătat că ritmul de creștere va putea fi susținut în perioada următoare printr-un mix echilibrat de politici monetare și fiscale, susținerea investițiilor, sustenabilitatea cheltuielilor publice și îmbunătățirii colectării”, precizează un comunicat al Guvernului publicat după întâlnirea premierului Viorica Dăncilă cu delegația FMI.
Remarcați diferențele dintre cele două comunicări? Jaewoo Lee a devenit, ulterior, și mai explicit în discuția cu ziariștii: „este o diferenţă de opinii între ce cred autorităţile, şi anume că anul acesta se vor încadra în targetul de deficit bugetar, şi ce credem noi. Noi avem câteva îngrijorări că anumite venituri au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate. Am avut câteva discuţii cu autorităţile privind opţiunile pentru a reduce decalajul, sunt discuţii în curs, vom face publice recomandările noastre şi răspunsul autorităţilor la acestea”.
Cu puțin timp înainte de declarația lui Lee, raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2017 arăta că „ireversibilitatea progresului în lupta impotriva corupției a fost recent pusă în pericol, iar rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost în mare parte afectate de evenimentele din ultimul an”. De asemenea, preciza raportul CE, sărăcia și inegalitatea socială rămân ridicate, iar creșterea economică ridicată, bazată pe consum, riscă să creeze condițiile unei aterizări dure.
Ce trebuie să înțelegem noi de aici? Vestea bună este că suntem, la mai bine de două decenii și jumătate de la Revoluție, într-o situație în care economia României este mai stabilă și mai conectată la Europa ca niciodată. Și, în același timp, tot mai puțin sensibilă la măsurile mediului politic românesc. Vestea proastă este că și mediul politic a înțeles că economia poate face față mai bine agresiunilor. Acesta este și unul dintre motivele pentru care am decis ca în acest an, în cadrul proiectului nostru tradițional, topul celor mai influente femei din România, să nu includem nicio doamnă din Guvernul României sau din administrația publică. Vom fi, însă, atenți și vom penaliza fiecare mișcare greșită a lor. Pentru că atunci când vine vorba de punerea în pericol a viitorului nostru și al copiilor noștri, agresorii nu au gen.
