Cautare




, Staff

Afaceri |
|

Despre digitalizare și alți demoni

Pe cine sperie digitalizarea? Sigur nu pe Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, dar și fondator al fondului de investiții Fribourg Capital.
IonSturza

„Cei care vin în câmpul muncii nu sunt motivați, așa cum au fost motivați părinții noștri, după Al Doilea Război Mondial, de a se reinventa și de a crește prosperitatea” declara Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova și fondator al fondului de investiții Fribourg Capital, în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum.

Undeva în august 2017, Ion Sturza a participat la o întâlnire a elitelor europene, organizată de autoritățile germane. Întrebați de organizatori despre principalele riscuri globale, 70% dintre participanți au spus că revoluția digitală este cel mai mare risc, restul opțiunilor fiind China, Rusia și terorismul. „Fiind și eu unul dintre investitorii în industria IT, consider că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă lumea este această schimbare fundamentală de a concepe, de a produce și de a consuma: revoluția digitală. Sperie multă lume, încurajează foarte multă lume, dar este o provocare pe care trebuie să o conștientizăm și care ne va marca viața. Practic dublarea, odată la doi ani, a capacităților de procesare, nu mai este o fantezie. Chiar și în modestele noastre companii avem deja competiții între companii virtuale sau grupuri virtuale, pentru resurse. Nu mă sperie, dar este o realitate. Depinde de modul cum vor înțelege cei care astăzi ne decid soarta această revoluție”, a subliniat Sturza.

Investițiile Fribourg Capital

Implicat încă din anii `90 în business, el a devenit investitor, după ce a renunțat la funcțiile din cadrul grupului Rompetrol. Printre proiectele deținute, parțial sau total, de Fribourg Capital, în prezent, sunt elefant.ro, SEO Monitor, Spherik Accelerator, Liberty Tech Park, Romaltyn Mining, Agroinstal, Codreanca și Palplast. Din acest an, Fribourg și-a lansat o divizie digitală, care deja a investit într-un start-up. Apărut în iunie 2017, Fribourg Digital dispunea inițial de 20 de milioane de euro, din care a acordat o primă finanțare, de tip seed și în valoare de 80.000 de euro, start-up-ului Baro.io, companie specializată în automatizarea campaniilor de marketing digital.

Sturza a menționat că a decis să investească în afaceri de tehnologie, deoarece este mai puțin periculos și mai puțin stresant decât în petrol și gaze, dar nu înseamnă că este mai simplu și mai puțin costisitor. „În orice domeniu ți-ai plasa «semințele» (n.red. – făcând referire la investițiile de tip seed), trebuie să fii rațional. Mulți consideră că entry ticket-ul este scăzut în IT și nu este nevoie de capital, dar nu este așa. Dacă te ocupi serios, este extrem de intensiv, din punct de vedere al capitalului, și riscul este, pe măsura domeniului respectiv. Avem companii de marketing digital, partenere cu Google, Facebook și TUI, care au capacitatea de a scana tot internetul și de a procesa datele a zeci de milioane de cuvinte cheie, spre exemplu, lucru care se întâmplă în România cu echipe tinere, dinamice și care nu au frontiere și nu au această limitare mentală pe care o are generația mea”, a explicat Sturza.

În plus, a investit în acest domeniu, pentru că este o tendință pe care sunt nevoite să o urmeze tot mai multe industrii și afaceri, pentru a se putea menține pe piață. „Este nu numai o modă, ci este un trend pe care toți (n.red. – toate afacerile) trebuie să-l înțeleagă și să-l împărtășească. Indiferent de domeniu, acum avem și componenta digitală”, a precizat Sturza. De asemenea, dacă, anterior, provocările erau siturile de steril, din zona minieră, cele actuale sunt cei câteva sute de angajați care sunt de „trei” ori mai tineri decât el. Pentru a se „impune” în fața acestora, Sturza are nevoie de un nivel al cunoștințelor cel puțin similar. Soluția? „Discuțiile din Silicon Valley îți dau șansa să vezi care sunt tendințele captivante de astăzi”, a mai spus Struza.

Pe cine sperie revoluția digitală? „Pe politicienii care încearcă să-și restructureze activitatea și abordarea”, susține Sturza. La aceștia se adaugă persoanele publice „pe care le stresează necesitatea de a fi permanent în contact cu publicul, via rețelele de socializare, și de a se lupta cu fake news”, a mai spus Sturza, care a adăugat că Google și Facebook au algoritmi care, cu o acuratețe destul de mare, pot depista între ce este și ce nu este relevant.

Cea mai frecventă întrebare care îi este adresată lui Ion Sturza, în timpul ședințelor de mentorat după „Cum să devin bogat?”, este „Cum să devin antreprenor?”. „Cuvintele lider și antreprenor pot concura pe motoarele de căutare cu subiectul «Cum pot să slăbesc?». Antreprenorii sunt o specie foarte rară. Se nasc odată la 100 de ani, la un milion de oameni, și acela se numește Steve Jobs. Restul sunt meseriași. Sunt foarte sceptic că putem să educăm needucabilul – să facem lideri la școli sau antreprenori la Harvard. Antreprenorul este sau nu este. Deși a doua fațetă a medaliei este că un antreprenor bun, cum a fost fondatorul revistei Forbes, trebuie să fie și meseriaș – să știe și un pic de legal, de HR, de accounting și de finance, să încerce să le combine”, mai susține Sturza.

Tot mai puțini

A doua provocare globală, din perspectiva lui Sturza, este demografia, în special pentru Occident. „Tot mai puțini se nasc, sunt tot mai mulți bătrâni, iar cei care vin în câmpul muncii nu sunt motivați, așa cum au fost motivați părinții noștri, după Al Doilea Război Mondial, de a se reinventa și de a crește prosperitatea”, a detaliat Sturza.

O mare problemă cu numărul de locuitori are și România, dar scăderea este provocată de plecarea românilor să lucreze în Europa, fenomen accentuat. „Dacă la început plecau doar cei necalificați, astăzi, orice creier este binevenit în Uniunea Europeană. Este greu de contracarat această sifonare de forță de muncă. Aceasta este cea mai mare provocare pentru business. Indiferent că vorbim de tehnologie, și mulți se tem că foarte multe job-uri vor fi rase, chiar era o cifră că, în următorii 20 de ani, 70% dintre joburile actuale nu vor mai exista, necesitatea creierului și a mâinii va exista permanent”, mai consideră Sturza.

Dragoste periculoasă

Al treilea risc de la nivel global sunt politicienii. „Poate sunt subiectiv, având posibilitatea, la sfârșitul anilor ’90 – 2000, să cunosc câteva personalități marcante ale vieții publice și politice – Bill Clinton, Vladimir Putin, Jacques Chirac și Gerhard Schroeder – formal și informal, dar, pe parcursul ultimilor decenii, calitatea actului public și politic a scăzut foarte mult din cauza dragostei dintre electorat și politicieni și coruperii reciproce. Tot mai mult socialism, tot mai multă prosperitate și tot mai puține cerințe față de politicieni de a fi performanți și de a arăta capacități intelectuale, ceea ce se vede astăzi nu doar în țările emergente, ci și în cazul liderilor mondiali”, a punctat Sturza. Descendent al familiei de domnitori cu același nume, el evită să comenteze teme politice din România și încearcă să fie foarte pozitiv, mai ales când în jur sunt investitori străini. „Sunt mai patriot decât mulți patrioți născuți în țară (n.red. – România)”, precizează Sturza care are cetățenie română, iar Bucureștiul este reședința sa fiscală.

El a mărturisit că îngrijorarea lui actuală este aceea că nu există nicio ședință de business sau un lunch care să nu înceapă și să nu se termine cu întrebarea „Ce se va întâmpla în România?”. „Un lucru care nu era pe agendă, până acum un an – un an și jumătate. Mai multe inițiative pe care le înțeleg perfect din perspectiva unui om care a fost la cârma unui guvern sunt, poate, prost comunicate. Îmi pare foarte rău că acest topic a devenit un «hot spot» în discuțiile de business, o incertitudine – o neînțelegere în business, despre ce se dorește de fapt să se facă, poate se dorește să se crească toată capacitatea de asistență socială sau o mai bună politică fiscală”, a punctat Sturza.

El a completat că, evident, multinaționalele și marile companii nu se plâng că sunt prea în vizorul autorităților. „Sunt mult mai relaxat, având experiența din zona ex-sovietică, unde orice companie este «tributară» unui sistem oligarhic. Aici (n.red. – în România), confortul este destul de bun.” Cu toate acestea, este nevoie de stabilirea încrederii businessului în actul de guvernare, o predictibilitate. În aceste condiții, mesajul lui Sturza către autorități a fost foarte simplu: „Nu ne mai ajutați atâta! Nu mai reduceți impozitele! Dați-ne stabilitate!”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii