(Foto credit: Cosmin Băluță)
Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?
Denisa Comănescu: Statisticile indică în 2017 o creștere a consumului cu amănuntul de peste 10% față de anul precedent. Probabil că, într-o măsură, de creștere a beneficiat și vânzarea de carte. Din punctul nostru de vedere, această creștere nu e semnificativă.
VEZI CELE MAI CITITE CĂRȚI ALE ANULUI 2017!
Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?
Denisa Comănescu: Ca urmare a măsurilor luate de Ministerul Educației Naționale, era firesc ca vânzările de carte școlară (manuale și auxiliare) să scadă, ceea ce s-a și întâmplat. A crescut vânzarea pe segmentul ficțiune copii / adolescenți / tineri și pe segmentul ficțiune adulți, cu accent pe ficțiunea străină.
TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2017 – EXCLUSIVITATE MONDIALĂ!
Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constatat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs cu distribuitorii?
Denisa Comănescu: În general, în ceea ce privește vânzarea de carte, piața a rămas stabilă, fără modificări importante de semnalat. S-au constatat mai puține probleme de încasări.
Forbes: Premiile literare externe reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? O traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?
Denisa Comănescu: Pentru literatura străină, marile premii – Nobel în primul rând, apoi Man Booker Prize, Pulitzer, Goncourt etc. – aduc un plus de vizibilitate cărților și laureaților care le semnează, fapt care, desigur, se reflectă în vânzări.
Printre scriitorii care au primit Nobelul pentru literatură publicați de Editura Humanitas Fiction în colecția „Raftul Denisei“ sau în serii de autor se numără: Knut Hamsun, W.B. Yeats, Thomas Mann, Yasunari Kawabata, Mario Vargas Llosa, William Golding, Dario Fo, J.M. Coetzee, Herta Müller, Mo Yan, Patrick Modiano, Bob Dylan etc.
Există cărți de ficțiune semnate de autori încununați cu Premiul Nobel care sunt bestsellers și longsellers. Romanul „Împăratul muștelor” (1954; prima traducere românească 1969) de William Golding (Nobel 1983), spre exemplu, care a intrat în bibliografia școlară și care apare în colecția „Raftul Denisei“ din 2007 încoace, s-a vândut numai în 2017 în 7.000 de exemplare.
Dar sunt Nobeluri și Nobeluri. Unele atrag vânzări substanțiale în primii un an, doi după decernare, altele influențează prea puțin vânzările, mai ales când e vorba de poeți necunoscuți sau cunoscuți prea puțin în România.
În cazul scriitoarei Herta Müller (Nobel 2009), căreia i-am dedicat o serie de autor, vânzările au fost spectaculoase în primii doi ani de după Nobel. Astfel, numai în 2010, din trei titluri apărute – „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, „Leagănul respirației” și „Călătorie într-un picior” – vânzările au atins peste 30.000 de exemplare. Și celelalte premii menționate mai sus pot genera vânzări considerabile, cu condiția ca respectivele cărți să trateze subiecte de interes pentru un public mai larg și divers și să beneficieze de o strategie puternică de promovare și marketing.
Romanul „Toată lumina pe care nu o putem vedea” de scriitorul american Anthony Doerr a primit, printre multe premii, Pulitzerul în 2015 și l-am publicat în mai 2016, atingând vânzări de 13.000 de exemplare până la sfârșitul lui 2017. Și aș vrea să reamintesc aici faptul că o traducere reușită prin limba română folosită la adevăratul ei potențial și prin fidelitatea față de spiritul și litera originalului e parte esențială a valorii cărții.
(30 aprilie 2018)
