Cautare




, Contributor

Leadership |
|

Cum se împacă digitalizarea bancară cu dezvoltarea în zonele rurale

Este printre puținii jucători care a investit pe timp de criză, a câștigat cotă de piață și a devenit profitabil. Care sunt acum planurile grupului turcesc Garanti pe o piață bancară mai efervescentă ca niciodată?
ufuk tandogan DSC_5246 as Smart Object-1

Ufuk Tandogan pare genul de bancher care le-a văzut pe toate. Lucrează în cadrul grupului care deține a doua bancă privată ca mărime din Turcia de aproape 30 de ani, timp în care Turcia a trecut deja prin două crize financiare importante.

Cu toate acestea, bancherul de 52 de ani se entuziasmează foarte ușor când vine vorba de inovație, tehnologie sau noile tipologii de consumatori, fie că poartă numele „iGenerația”, „Generația Y” sau „Milenialii”.

„Vorbim de tineri născuți după 1980, care fac parte din era digitală, sunt permanent conectați la rețelele de socializare și au acces la un volum foarte mare de informații. Acești tineri au crescut și și-au finalizat studiile în perioada crizei economice, la sfârșitul anilor 2000, așa că tind să fie mai sceptici decât alte generații. Prin urmare, a le câștiga încrederea este o provocare, iar aici educația financiară devine un mijloc de comunicare cu ei”, explică managerul care a fost numit la jumătatea anului 2012 la conducerea operațiunilor grupului Garanti în România.

Garanti era prezentă în România din 1998 ca sucursală a grupului turcesc, dar ulterior a făcut pasul și a devenit bancă locală. Din 2007 a început expansiunea prin dezvoltarea de produse şi servicii pentru persoane fizice şi întreprinderi mici şi mijlocii, extinzând în acelaşi timp reţeaua de unităţi, bancomate şi terminale POS.

VEZI CÂȚI BANI A DIRECȚIONAT GARANTI BANK CĂTRE WWF ÎN ULTIMII CINCI ANI

La finalul anului 2010, grupul turcesc cumpărase operațiunile din România ale GE Money, divizia financiară a grupului american General Electric, care achiziționase cu aproape patru ani în urmă companiile Ralfi IFN, Motoractive și Domenia Credit. Începând din 2011, cele trei companii fuseseră rebranduite, devenind membre ale grupului Garanti.

După venirea lui Tandogan, toate cele patru entități ale grupului Garanti, inclusiv banca, au consemnat an de an profituri, echilibrul fiind cuvântul cheie pentru managerul turc.

„Menținerea unui portofoliu echilibrat a fost mereu cheia către rezultate bune. În fiecare an ne propunem să dezvoltăm toate liniile de business – retail, IMM-uri și corporate – într-un mod echilibrat”.

Conform celor mai recente informații, publicate la finalul anului trecut, grupul Garanti a înregistrat în primele trei trimestre ale anului 2015 un profit net de 98,5 milioane de lei, în creștere cu 7,9% față de aceeași perioadă în 2014, și venituri nete de 429 de milioane de lei. Volumul total al activelor a avansat cu 10%, ajungând la 9,5 miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie 2015, iar volumul total al creditelor acordate a ajuns la 6,3 miliarde lei, o creștere de 23% de la an la an.

VEZI ȘI: GARANTI GROUP A RAPORTAT O CREȘTERE DE 8% A PROFITULUI NET ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI

„Anul trecut am înregistrat o creștere semnificativă a portofoliului nostru de credite”, afirmă șeful băncii care a încheiat anul trecut cu 84 de sucursale și o rețea de peste 300 de bancomate inteligente „pe care le poate utiliza oricine, indiferent dacă este sau nu client al băncii, pentru tranzacții cu sau fără card”.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014, în primele nouă luni ale anului trecut, împrumuturile către clienții de retail au crescut cu 37%, până la aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce pentru clienții corporate au crescut cu 19,6%, până la 2,1 miliarde de lei, iar pentru IMM-uri cu 6,6%, ajungând la aproape 1,5 miliarde de lei. În ceea ce privește depozitele, la finalul lunii septembrie acestea au înregistrat o creștere de 25,3% în comparație cu aceeași perioadă din 2014, iar numărul de clienți a crescut cu 11%, până la 348.000, potrivit informațiilor oferite de Garanti Bank.

poza dorobanti

Dincolo de aceste cifre, anul 2015 a fost marcat de alte câteva momente importante pentru piața bancară, potrivit lui Tandogan. A fost, în primul rând, ieșirea dinamicii împrumuturilor bancare din zona negativă, precum și accelerarea procesului de consolidare ”pe care noi îl considerăm a fi de bun augur pe termen lung”. Reducerea ponderii creditelor neperformante este un alt punct forte al sistemului bancar în ultima perioadă, potrivit managerului Garanti Bank.

„Mai mult, pentru prima dată, volumul creditelor acordate în lei a fost peste cel al împrumuturilor în valută. Acest fenomen a reușit să accelereze creditarea și să o ducă într-o zonă pozitivă, iar în 2016 ne așteptăm ca evoluția să continue în ritm ascendent”, afirmă Tandogan, care are o perspectivă optimistă pentru 2016 în ceea ce privește creditele către segmentele de retail și IMM, ca urmare a creșterilor salariale și a cifrelor de afaceri, precum și a deschiderii companiilor spre noi investiții. „Desigur, există anumite riscuri din punctul de vedere al legii dării în plată. Dar creditarea tocmai a repornit într-o direcție sănătoasă și sustenabilă, iar fără creditare ca accelerator financiar, întreaga economie poate pierde un stimulent important”, adaugă managerul turc.

VEZI ȘI TOPUL CELOR MAI COOL BRANDURI DIN ROMÂNIA

Legea dării în plată a revenit recent în actualitate, după ce una dintre bănci a decis să majoreze avansul pentru creditele ipotecare standard în lei de la 15% la 35% şi pentru cele în euro de la 15% la 40% „până la clarificarea legislaţiei cu impact în domeniul împrumuturilor cu garanţie imobiliară“.

Alte bănci au menționat că analizează diferite scenarii de modificare a politicilor de creditare imobiliare în funcţie de forma finală a legii dării în plată, printre scenarii aflându-se și majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare. De asemenea, oficialii Băncii Naționale a României au afirmat că „este evident că o creştere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari”.

Legea făcuse cale întoarsă la Parlament, unde fusese aprobată, după ce la finele anului trecut, Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ prin care românii care au luat credite imobiliare puteau preda bunurile și scăpau de datorii, chiar dacă valoarea bunurilor respective scăzuse la o valoare sub cea a creditului acordat.

În afara acestor incertitudini privind impactul legii dării în plată, Tandogan nu are nicio ezitare când vine vorba de evoluția în ansamblu a sectorului bancar și a economiei.

„Activitatea economică a României se va afla pe un trend ascendent în 2016. Codul Fiscal a adus schimbări în piață. Scăderea TVA-ului contribuie la creșterea veniturilor pe cap de locuitor, iar acest lucru va genera o încredere tot mai mare în piață, la nivel de consumatori. Implicit, va crește consumul, iar economia va progresa”, susține bancherul care prognozează că serviciile, mai ales cele din sectoarele IT, telecomunicații, imobiliare, vor contribui substanțial la creșterea PIB.

„Totodată, estimăm că inflația va rămâne sub intervalul țintit de BNR, respectiv 1,5%-3,5%. Astfel, vom avea un an bun din punct de vedere al creditării, întrucât ne așteptăm ca dobânzile să rămână la un nivel scăzut. Pentru un efect pozitiv prelungit al acestui impact, considerăm că trebuie depuse eforturi în vederea menținerii echilibrului macroeconomic”.

Chiar dacă este în România de mai puțin de patru ani, bancherul turc surprinde în discuția cu Forbes România diferențele fundamentale dintre „cele două Românii”. Pe de o parte, Tandogan vorbește de inovație, Internet și mobile Banking, de digitalizare, dar, pe de altă parte, aduce în discuție faptul că România are cea mai mare pondere a populației rurale de la nivelul întregii Europe – 45%.

„Băncile pot deservi doar nevoile de bază ale populației rurale, nevoi precum economisirea sau plata facturilor. Treptat, pe măsură ce structura populației se va dezvolta, băncile vor trebui să fie pregătite să răspundă nevoilor financiare tot mai mari”, susține Tandogan, care crede că bancarizarea zonelor rurale nu depinde, însă, doar de sistemul bancar.

„Când vorbim de acest proces, trebuie să luăm în considerare faptul că există diferențe mari între mediul rural și cel urban, în ceea ce privește nivelul de trai și veniturile. Aceste diferențe ar putea fi diminuate prin accesarea de fonduri europene, alocate prin programe de dezvoltare rurală. Fondurile europene pot contribui la dezvoltarea economică în zonele rurale și să accelereze îmbunătățirea nivelului de trai”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii