Cautare




, Staff

Afaceri |
|

Cum se coace o afacere

În era vitezei, doi antreprenori  opresc timpul pe loc, ridicând  meseria de brutar la rang de artă. El este fizician și jonglează cu cantitățile, iar ea știe cel mai bine câtă sare trebuie pentru gustul perfect.
DSC_0067 copy

Irina și Ștefan Gheorghiu, amândoi în vârstă de 45 de ani, au locuit cinci ani în Statele Unite ale Americii, unde Ștefan a făcut un masterat și un doctorat în fizică, iar Irina a obținut o diplomă de master în jurnalism. Dorința lui de a aplica teoriile studiate i-au purtat pe cei doi în Olanda pentru încă alți cinci ani, unde acesta a fost cercetător în chimie industrială aplicată la Universitatea din Delft. Ei s-au întors în România în anul 2005, pe fondul demersurilor țării noastre de a adera la Uniunea Europeană, care a avut loc în 2007, decizie pe care spun în mod ferm că încă nu o regretă.

Inițial, Ștefan plănuia să predea într-o universitate, însă, a realizat repede că nu este o idee bună pentru el, așa că a devenit consilier de proprietate intelectuală, un domeniu aflat în dezvoltare în piața locală, iar Irina a fost jurnalist la mai multe posturi de televiziune pe partea de new media.

„Lucrez cu un partener american pentru a obține brevete pentru diferiți clienți români. Brevetăm tehnologii în Statele Unite ale Americii și în restul lumii. Acum nu mai poți să îți faci un business în tehnologie ca simplu inventator, ai nevoie de consiliere tehnică și legală“, spune Ștefan Gheorghiu.

REINVENTAREA

Brutăria și cofetăria artizanală Tartelier, așa cum cei doi și-au denumit afacerea, a pornit din dezamăgirea legată de pâinea pe care au găsit-o când s-au întors în
România. „Ne-am întors în România, dar pâinea pe care o găseam era groaznică. Tot alergam după pâine bună, găseam într-un loc și de două ori era bună, a treia oară era proastă. Până când am zis să ne-o facem singuri“, spune Irina Gheorghiu. Astfel, după aproape trei ani și 10.000 de ore de frământat pâine acasă, aceștia au decis să împartă pâinea și cu alții și au pus bazele brutăriei și cofetăriei artizanale Tartelier în anul 2011, cu o investiție inițială de 40.000 de euro.

„Am pornit într-un garaj, pentru că toate marile companii au pornit într-un garaj“, glumește Ștefan, făcând aluzie la începuturile marilor firme de tehnologie americane. După doi ani de funcționare, brutăria a fost închisă din cauza unor neînțelegeri cu proprietarii imobilului unde avea sediul, iar începând cu luna aprilie a acestui an, Tartelier a fost redeschis într-un spațiu mult mai mare, de 150 de metri pătrați, pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 3. De data aceasta, Irinei și lui Ștefan Gheorghiu li s-au alăturat alți trei parteneri, cu ajutorul cărora au putut reînvia afacerea, cu o investiție de 70.000 de euro: Răzvan Popescu (unul dintre fondatorii Dental Med), Andrei Pitiș (un antreprenor și investitor foarte cunoscut în domeniul tech) și Julien Ducarroz (fost director de marketing al Orange România și CEO al Orange Moldova). Echipa Tartelier are șase membri. Dacă ar fi rămas în străinătate, ar fi avut alte meserii care nu le-ar fi permis să își întemeieze un astfel de business, pe de-o parte, iar pe de alta, pentru că țările occidentale nu duc lipsă de brutari.

MESERIE RARĂ

În țări, precum Franța sau Germania, meseria de brutar este una cu tradiție, însă în România aceasta este pe cale de dispariție. Degetele brutarilor nu prea mai ating acum aluatul, ci butoanele unor echipamente care fac acest lucru în locul lor. Astfel, nu mai are loc interacțiunea directă dintre om și aluat și implicit, în opinia celor doi antreprenori, calitatea produsului are de suferit. Ei afirmă că nu se încadrează în prototipul antreprenorului clasic, deoarece motivația lor nu este financiară, în primul rând, ci vor să readucă pe plan local produse de calitate.

La Tartelier se găsesc diferite sortimente de pâine, quiche, tarte sau prăjituri, din ingrediente precum făină bio (importată din Franța), unt, lapte, semințe și fructe. „În momentul în care vrei să produci ceva de calitate, îți trebuie ingrediente de calitate. Nu poți să iei o făină dintr-un grâu oarecare, iar apoi să adaugi colorant, amilaze pentru gust sau gluten“, spune Irina. „Din păcate aceasta este pâinea românească momentan. Este o decizie și de conținut, de calitatea produsului, dar și de business. Pentru că, de exemplu, îți trebuie o făină bună ca să ai reproductibilitate, să știi că obții mereu produsul la aceeași calitate, iar, în momentul de față, dacă cumperi făină românească, calitatea variază foarte mult“, completează Ștefan. Produsele pe care le cumpără din țară sunt smântâna și brânza, de la producători locali din afara Bucureștiului.

Secretul pâinilor produse la Tartelier constă în maia, o drojdie naturală care dospește pâinea de trei-patru ori mai lent decât drojdia de bere, care se găsește în pâinea din supermarketuri. Tocmai de aceea mulți producători au ales să renunțe la pâinea cu maia. De când a fost relansată, în primăvară, afacerea are vânzări de 6.000 de euro pe lună, dar încă nu este pe profit. La Tartelier bonul mediu este de 40-50 de lei, iar prețul pentru o pâine variază între 20-25 de lei kilogramul. Cei doi antreprenori au de gând să își extindă meniul și să includă servirea micului dejun și a prânzului, având în vedere că în apropiere sunt amplasate câteva clădiri de birouri.

Irina Gheorghiu caracterizează profilul clienților Tartelier ca fiind tineri care au în jur de 30 de ani, unul sau doi copii, preocupați de alimentația acestora.

ARTIZANAT ȘI PÂINE

Ștefan Gheorghiu spune că, din cauza felului în care este produsă, pâinea este considerată, în mod greșit, nesănătoasă:  „Una dintre ambițiile mele este să readuc pâinea bună pe masa oamenilor. Motivele pentru care pâinea a fost alungată din dietă sunt, de fapt, greșite. Nu pâinea propriu-zisă este nesănătoasă, ci felul în care se face. O pâine bună este un aliment complet și sănătos, am mâncat-o de mii de ani. Este una dintre bazele societății. Nu este nimic în neregulă cu pâinea în sine, ci cu felul acesteia“, afirmă el.

Cei doi antreprenori spun că din toamnă vor începe un proiect prin care își propun să educe românii despre ce înseamnă pâinea de calitate.

Ce reprezintă conceptul de artizanat pentru cei doi antreprenori?

„Prefer să cred că este ceva făcut în interacțiune directă cu obiectul muncii, este ceva manual, nu ține neapărat de dimensiuni. Atenția la detalii și interacțiunea directă cu aluatul este esențială“, afirmă Ștefan Gheorghiu. Când vine vorba de rețete, antreprenorii spun că sunt autodidacți, iar, când s-au hotărât să își deschidă afacerea, au mers trei zile în Franța, unde au văzut ce înseamnă meseria de brutar de la profesioniști.  Dar nu a fost suficient să urmărească mișcările brutarilor pentru a reuși să realizeze cu succes o baghetă perfectă, ci a fost nevoie și de un ingredient special: să închidă, pentru un moment, ochii. „Atunci, toată informația care nu era necesară din jurul nostru a tăcut. Când vrei să faci baghete, nu trebuie să apeși pe aluat, să rulezi, ci să împingi. Diferența este esențială“, afirmă Irina Gheorghiu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii