Cautare




, Contributor

|
|

Cum a revitalizat un antreprenor brașovean o parte din fostele platforme industriale ale orașului de sub Tâmpa

Imediat după Revoluția din 1989, o întrebare a făcut carieră în mediul politic românesc: „Ce ați făcut în ultimii cinci ani?”. În funcție de răspuns, respondentul era validat – sau nu – drept potrivit pentru noua orânduire.
horatiu tepes BOB_6878

Probabil că perioada indicată în întrebare era o reminiscență a organizării economice comuniste, în care „planul cincinal”– o serie de acțiuni economice pe cinci ani, planificate la nivel central de către autorități și implementate la nivel local de către actorii economici ai vremii – era principala metodă de implementare și măsurare a „realizărilor” din economie.

Și pentru că a venit vorba despre actorii economici ai perioadei comuniste, este momentul să aruncăm o privire asupra unui business brașovean care-și desfășoară activitatea de producție pe unele dintre fostele platforme industriale ale orașului de sub Tâmpa, și anume Tractorul și Rulmentul.

În ultimul „cincinal”, Horațiu Țepeș a extins, treptat, suprafața halelor renovate în care angajații companiei sale, Bilka Steel, produc țiglă metalică, tablă cutată și alte produse metalice, ajungând în prezent la un nivel de 29.000 de metri pătrați. Terenul aferent spațiilor de producție este de 45.000 de metri pătrați și tot ansamblul este în proprietatea omului de afaceri. În urmă cu doi ani, activitatea companiei se desfășura într-o fabrică situată pe un teren de 17.000 de metri pătrați. În martie 2014, compania anunța achiziția activelor imobiliare ale Romlag Brașov, aflate pe un teren în suprafață de 27.000 de metri pătrați situat pe fosta platformă industrială Rulmentul.

„Avem și 5.000 de metri pătrați de birouri, din care acum folosim 2.000, dar ne vom dezvolta. Important este că suntem în oraș, în Brașov,nu suntem în afară și am tras să mai alipim niște parcele, pentru a nu fi nevoiți să ne mutăm când activitatea va crește. Avem exemple din alte țări, de producători care au crescut și, în zece ani, s-au mutat de cinci ori”, spune tânărul antreprenor. „Suntem în discuție pentru un teren, în proprietatea Primăriei, de 13.000 de metri pătrați pe care să-l concesionăm. Lotul de teren este pe fosta platformă Rulmentul.”

Apropo de creștere: business-ul Bilka a crescut cu 29% în 2014 față de 2013, veniturile ajungând la un nivel de 134,6 milioane de lei (30,3 milioane de euro). Din perspectiva profitului net, cifrele s-au dublat față de 2013: 8,1 milioane de lei. „Pentru 2015 am bugetat o creștere de 15%. Încă nu am văzut nicio măsură care să atingă palpabil mediul construcțiilor, dar optimismul din piață ne-a adus la o creștere la șase luni de 55%, adică foarte mare”, spune Horațiu Țepeș.

„Creșterea a provenit din optimismul pieței și din nevoia de construcții, deși în România volumul de lucrări din rezidențial e destul de mic comparativ cu piețele cu care ne putem compara – Ungaria, Cehia, Slovacia –, iar în segmentul industrial nu am văzut proiecte foarte mari, nu a venit nimeni cu ceva nou.”

Pentru Bilka, 2015 va fi, așadar, al optulea an consecutiv de creștere, o pantă ascendentă pe care se află încă de la înființarea sa din 2007. În ultimul cincinal, din 2010 încoace, an în care veniturile au fost de 30 de milioane de lei, cifra de afaceri a companiei a crescut într-un ritm accelerat.

„Avem distribuție la nivel național, suntem reprezentați în fiecare județ foarte bine, suntem concentrați ca la clientul final să existe o reprezentare foarte bună. Nu vorbim doar despre vânzare, ci și despre servicii precum planul de învelitoare sau instalarea acoperișului. Apar diferite probleme la instalare, care nu țin de producător, dar oferim consultanță și ținem legătura cu clientul final pentru a afla dacă partenerul din zona respectivă a greșit ceva. Până la urmă, produsul pus în operă dă feedback-ul final”, spune Horațiu Țepeș.

În urmă cu doi ani, Bilka Steel a ieșit și pe piețe externe precum spațiul ex-sovietic, Ungaria, Slovacia, sudul Poloniei, însă grosul business-ului este generat de piața autohtonă. „Exportul nu reprezintă mai mult de 4% din cifra de afaceri a companiei. Nici nu am făcut nimic special pentru a crește exportul, având această dezvoltare foartă bună pe piața internă”, explică antreprenorul brașovean.

Ajunși în acest punct al discuției, trebuie spus că business-ul lui Horațiu Țepeș este afectat de factori care nu țin de strategia proprie de dezvoltare a afacerii.

„Acum avem în jur de 160 de angajați, iar oferta pe piața de muncă nu este extraordinară. Dacă ar fi să decid doar eu, aș opri aceste îndemnuri să vină investitori, le-aș schimba: să vină investitorii cu forță de muncă. În prezent, deși transportul pe o rază de 40-50 de kilometri în jurul Brașovului e bun și oamenii pot ajunge rapid la muncă, ne confruntăm cu o criză a forței de muncă, iar cea pe care o avem nu e cea mai educată. Vedem acum consecințele problemelor din ultimii 20 de ani din sistemul de învățământ și vorbim atât de clasele I-VIII, cât și de școlile profesionale”, spune Horațiu Țepeș.

O altă problemă cu care se confruntă mediul de afaceri brașovean este lipsa infrastructurii rutiere. În județul Brașov se află cele mai multe parcuri industriale din țară, însă zona nu este conectată cu restul țării printr-un sistem eficient de autostrăzi care ar însemna transportul rapid și eficient al mărfurilor produse către piețele de desfacere, fie ele externe sau interne.

„Să vă spun partea plină a paharului: de când s-a dat drumul la tronsonul de autostradă Sibiu-Deva, am simțit pe transportul spre vest, spre Banat, un plus uriaș. În rest avem probleme, Satu Mare și Maramureș de exemplu sunt două județe în care avem vânzare bună și e foarte greu atunci când un transport e programat pentru o zi, adică să se întoarcă în 24 de ore și el stă de fapt trei zile. Și tronsonul București-Constanța este un plus pentru noi, dacă analizăm timpii de transport. E absolut necesară infrastructura”, explică Horațiu Țepeș, adăugând că transportul produselor fabricate în halele din fostele platforme industriale Tractorul și Rulmentul este făcut cu ajutorul flotei proprii (15 camioane), precum și prin autovehicule închiriate; în total, pe drumurile României circulă zilnic 30-40 de camioane cu masa maximă total autorizată cuprinsă între 1,5 și 20 de tone, încărcate cu produse Bilka.

În ciuda acestor dificultăți, planurile lui Horațiu Țepeș continuă. „Am crescut de la cinci la șapte milioane de euro planul nostru de investiții, început anul trecut prin achiziția activelor imobiliare ale Romlag. Motivul acestei creșteri a fost cererea pe care am văzut-o în segmentul rezidențial. Cu siguranță piața va crește, mediul economic e optimist acum, vedem o atmosferă prielnică pentru construcții. O să mai introducem până la sfârșitul anului trei modele de țiglă metalică, implementăm noi linii pentru accesoriile pentru acoperiș, iar la sfârșitul lui 2016, când încheiem acest plan investițional, ne vom axa pe segmentul industrial, panouri sandwich și tablă cutată cu profile înalte”, spune Horațiu Țepeș.

CINE E ȚEPEȘ?

HORAȚIU ȚEPEȘ a absolvit ingineria managerială și tehnologică la Sibiu, în 2004. În anul V de facultate, s-a angajat ca reprezentant tehnic (calcula necesarul de materiale pentru acoperișuri) în cadrul unui concern slovac cu activități în România. La nouă luni de la angajare devenea director comercial, iar în 2005 îi propunea șefului său slovac deschiderea unui punct de distribuție la Făgăraș. Slovacul a fost de acord și HorațiuȚepeș a înființat HG Construct, companie care este și astăzi în portofoliul său, alături de Bilka Steel și Bilka Transilvania.

Antreprenorul a intrat în afacerile de producție în 2007, când a pus bazele Bilka Steel. Producția efectivă a început în 2008. De notat este că Bilka este un brand exclusiv românesc, creat de Horațiu Țepeș, chiar dacă la prima vedere pare a avea rezonanță scandinavă. ”Am vrut să fie un nume care să te facă să te gândești la țigla metalică”, explică antreprenorul.

Brașovul, din nou pe hartă

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii