Cautare




, Contributor

Blogul lui Lucian Davidescu (riscograma.ro)

Servicii financiare |
|

Cum ne pregătim pentru deflație

Termenul este în mod normal de natură să zbârlească pielea pe economiști: deflația este de obicei asociată cu falimente, șomaj și contracție economică.
Print

Cel mai important lucru de remarcat de data asta este că nu există motive pentru o astfel de îngrijorare.

În mod normal, deflația este efectul deficitului de cerere, acesta fiind de fapt cauza tuturor celorlalte rele. Pentru că în sine, simpla scădere a prețurilor este un fenomen benign, care mărește puterea de cumpărare a publicului. Deficitul de cerere exista deja, într-o măsură modestă, și este probabil că o ușoară scădere de prețuri s-ar fi întâmplat oricum, inclusiv cu o parte dintre consecințele clasice – ajustări de activitate la nivelul companiilor.

Însă relaxarea fiscală, scăderea abruptă a TVA la alimente, face ca – dimpotrivă! – cererea agregată să crească. Singurul „păgubit“ care teoretic ar trebui să-și restrângă activitatea este statul, care își asumă astfel întregul efort.

Creșterea consumului. Inclusiv pentru mărfurile nealimentare, întrucât banii economisiți pot fi disponibilizați pentru alte lucruri. În aceste cazuri – bunuri nealimentare și servicii – este posibil să vedem chiar o ușoară presiune în sus pe prețuri, mai ales dacă cererea nu va putea fi compensată rapid din creștere de producție internă sau importuri.

Creșterea economisirii. Deja românii au mai mulți bani depuși în bănci decât împrumutați și fiecare leu necheltuit va rămâne, măcar pentru o vreme, în conturile curente. Acest lucru este posibil să producă efecte în cascadă: întrucât dobânzile mici descurajează economisirea dar stimulează creditarea, presiunea se va duce în principal înspre prețurile din imobiliare.

Aprecierea leului. Scăderea de prețuri presupune că aceeași cantitate de bani valorează mai mult, deci este posibil ca acest lucru să se vadă și prin raportarea leului la alte monede. În contrapartidă, este destul de probabil că BNR nu va permite o apreciere prea rapidă și că mai degrabă va profita de această presiunea pentru a-și reface rezervele valutare. Vestea bună este că în felul acesta măcar se rezolvă în bună măsură problemele de lichiditate din economie.

Temperarea creșterilor de salarii. Salariul mediu nu a crescut nici până acum cât să țină pasul cu inflația, lucru care nu este neapărat bun pentru o economie care încearcă să își revină. Pe de altă parte, în cazul unei supraîncălziri subite, exista riscul ca ele să intre pe o pantă de creștere nesustenabilă, care să întreacă plusul de productivitate, ducând la noi ajustări dureroase. Stagnarea sau scăderea de prețuri relaxează presiunile de acest fel, făcând piața muncii ceva mai predictibilă pentru angajatori.

Creștere economică

Toate efectele de mai sus s-ar putea agrega într-o creștere economică robustă: o cifră de peste 5% pentru anul acesta sau anul viitor deja nu mai pare exagerată. singurul risc este ca încasările la buget să scadă procentual sau chiar în termeni absoluți, astfel încât de la anul să înceapă să caute metode să își ia banii „înapoi“.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii