Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

|
|

Cum arată viitorul pentru cel mai mare jucător local din piața telecom, la 25 de ani de la înființare?

Este ora 14 într-o zi de 14 și sunt mai bine de 14 ani de când Serghei Bulgac merge la birou într-una dintre primele clădiri de birouri moderne din România. Aflată vizavi de Ministerul Apărării, Forum 2000 Building a fost construită de dezvoltatori italieni și a fost pe rând sediu al unor multinaționale importante din România, precum Ericsson, EY sau Banca di Roma.
041 core Digi 2

În ultimii ani, însă, pe clădirea situată chiar la intersecția dintre străzile Izvor și Dr. Staicovici, și de la care începe, practic, cartierul Cotroceni, tronează literele gigantice care alcătuiesc numele celui mai mare jucător de pe piața telecom de la noi.

„Eu am cunoscut compania din anul 1999, deci știu și sediul de la Sfânta Vineri (din zona Piața Unirii din Capitală – n. red.), dar acesta este singurul sediu în care am lucrat”, glumește  Serghei Bulgac, CEO al companiei telecom Digi, cea mai mare listare privată din istoria bursei româneşti. În 2003, când a fost recrutat de către Alexandru Oprea, fostul CEO al grupului RCS&RDS, Bulgac avea o experiență importantă în zona financiară, după ce lucrase la fondul de investiții EPIC, unul din acționarii RCS&RDS și în compania de brokeraj Eastbrokers.

„A fost un mandat de consultanță câștigat în 1999 de către Epic, prin care să ajute RCS să se finanțeze la acel moment, însă tranzacția nu s-a terminat printr-o finanțare externă, deoarece Epic a hotărât să contribuie, prin intermediul propriului său fond de investiții, cu o sumă de 5 milioane de dolari. Așa i-am cunoscut eu pe cei de la RCS&RDS”, detaliază Bulgac, care a fost implicat, din poziția sa la Epic, și în acordarea de către ING, la începutul anilor 2000, a unui împrumut de 25 de milioane de dolari pentru RCS. Interesant este că în acea perioadă șef al filialei locale a grupului olandez era Ralph Hamers, actualul CEO al întregului grup ING. „Sumele față de azi par foarte mici, însă pentru vremea respectivă sumele erau semnificative. Compania era preocupată de un mix de achiziții de operatori din piață, cât și de dezvoltare proprie, extindere de rețea și se căutau fonduri”, adaugă Bulgac, care a plecat în 2002 din cadrul Epic, pentru a urma un MBA la celebra instituție franceză INSEAD.

„RCS a fost o oportunitate, din punctul meu de vedere foarte bună. N-am știut eu la vremea respectivă ce va fi, nimeni nu știa. Dar a fost o oportunitate extraordinară pentru mine. Acționarii nu-i cunoșteam (Zoltán Teszári, fondatorul și principalul acționar al grupului RCS&RDS, este un om de afaceri deosebit de discret – n. red.), dar cunoșteam filosofia, înțelegeam strategia companiei și acesta a fost un plus mare. Integrarea mea a fost rapidă și ușoară, din acest punct de vedere.”

Practic, în primii ani, preocuparea principală a lui Serghei Bulgac a fost să caute bani. „Businessul e foarte intensiv din punctul de vedere al investițiilor și nevoia de surse noi, nevoia de finanțare a existat tot timpul.”

Discuția ajunge, inevitabil și la datorii și, implicit, informațiile vehiculate deseori în privința îndatorării grupului RCS&RDS. „Dacă ne uităm la cifre absolute, poate părea că RCS are datorii mari. În acest moment, au ajuns datoriile bancare ale grupului la o valoare de peste 800 de milioane de euro. Însă, comparativ cu ceilalți jucători la nivel mondial, noi suntem rezonabil îndatorați, comensurat bine cu profilul nostru foarte agresiv de a face investiții. Când zic profilul nostru foarte agresiv de a face investiții mă refer la profilul nostru setat pe dezvoltare, pe deschidere de tehnologii noi, pe acoperirea cât mai multor piețe, pe oferirea de servicii de cea mai înaltă calitate unui număr cât mai mare de abonați.”

Încetul cu încetul rolul lui Serghei Bulgac – devenit memebru al boardului în anul 2005 – s-a extins din unul pur financiar și într-o zonă de supraveghere sau supervizare a operațiunilor din afara României.

„În 2006, lansam operațiuni de satelit în toată Europa Centrală și de Est (în Ungaria, Slovacia, Cehia, Serbia, Croația). Aceasta a fost o schimbare mare când am venit și am preluat supravegherea celorlalte operațiuni, mai puțin a celor din Ungaria pentru că aici aveam organizație mare și stabilă. Încetul cu încetul a crescut și aria altor sarcini, taskuri, necesități pe care le-am acoperit. În pofida faptului că suntem o organizație foarte, foarte mare, cu peste 13.000 de angajați, RCS a fost și a rămas o societate antreprenorială cu plusuri și cu minusuri. Nu suntem atât de stufoși la vârf. Și atunci și eu și mulți colegi împărțim mai multe sarcini și responsabilități. Ele cumva s-au adăugat la lista de responsabilități și gradual și pe neobservate, una câte una”, adaugă Bulgac, care a intrat pe radarul public în anul 2015, o dată cu preluarea mandatului de CEO după plecarea lui Alexandru Oprea, cel care îl recrutase în 2003.

„A fost o discuție în board. Formal a fost mai complex. A fost o discuție a acționarilor la care au participat și membrii consiliului de administrație și da, la un anumit moment, cred că propunerea a venit din partea domnului Teszari. Dar a fost un context destul de formalizat, adică nu a fost o discuție informală. Propunerea a venit de la dânsul sau întrebarea a venit de la dânsul. Dar nu a fost o discuție privată, iar la noi multe decizii se iau prin multe discuții”, detaliază Bulgac, care recunoaște, cu modestie, că nu a stat mult pe gânduri. „Era pe undeva rezonabil să mă aștept la aceasta, dar era pe undeva surprinzătoare. A fost o provocare și nu am stat foarte mult pe gânduri. Mi-am dorit să încerc. Mulți dintre colegi sunt versatili și ar fi putut să preia mai multe pălării decât strict una tehnică, contabilă sau comercială. Ăsta e avantajul RCS-ului.”

Îi cer finanțistului care aleargă, măcar de patru-cinci ori pe săptămână, în parc, înainte de a ajunge la birou dimineața, să descrie succint imaginea actuală a liderului pieței locale de cablu TV și internet, la trei ani de la preluarea conducerii.

„Felul în care definim noi poziționarea noastră este următoarea: România și Ungaria sunt piețele noastre de bază. Suntem lider de piață în România, dar și în Ungaria, cu o cotă de o treime din piața de servicii și cu 40% din gospodării acoperite. Acestea vor rămâne cu siguranță piețe esențiale pentru noi. Avem gama completă și foarte avansată din punct de vedere tehnic a produselor pe ambele piețe.” În România, compania este lider în zona de servicii cablu TV, servicii de internet fix pentru consumatorii casnici. „Suntem prezenți și în zona de televiziune prin satelit și telefonie fixă și dorim să creștem cât mai mult în zona de telefonie mobilă. Pe de altă parte, avem un portofoliu vast de canale TV: știri, sport, documentare, muzică, pe care vrem să le exploatăm pentru beneficiul abonaților. În Ungaria avem fix același aranjament, cu o singură excepție. Ne lipsesc încă serviciile mobile, însă lucrăm să le dezvoltăm. Suntem în plin proces de construcție de rețea. Odată ce va fi finalizată vom porni și acolo serviciile mobile și operațiunile din ambele țări vor fi foarte asemănătoare, cu diferența că România are un avans ce se poate măsura în câțiva ani și, implicit, un avans de cotă de piață, pe care operațiunile din Ungaria încă nu le au. Dar ne dorim să repetăm în Ungaria realizările noastre din România.”

Apoi face o pauză și ridică degetele arătătoare, parcă pentru a accentua o idee. „Vreau să subliniez ceva. Businessul are o componentă nouă, modernă, mobilă, care cu siguranță ne va aduce multă creștere, dar niciodată nu am dat la o parte zona servicii fixe: cablu și internetul fix. Asta e coloana atât în România, cât și în Ungaria.” Practic, Bulgac consideră că realizările din zona de servicii fixe, atât în România, cât și în Ungaria, reprezintă indicatorul principal de sănătate a strategiei și o dovadă în plus că strategia companiei este corectă.

 

„Doar anul acesta am crescut cu peste 150.000 de abonați, ceea ce pentru o piață foarte matură, foarte așezată, este un rezultat extraordinar, din punctul nostru de vedere. În ultimele trei luni am crescut cu 75.000 de abonați, iar în ultimele 6 luni cu aproximativ 150.000 de abonați pe servicii de cablu”, detaliază managerul, rostind pe nerăsuflate cifrele. Totuși, cu o piață tot mai matură, de unde mai poate găsi grupul telecom resurse de creștere?

„Sunt două surse”, afirmă finanțistul și începe să deseneze. „Pe de o parte, niciodată nu ne-am oprit să ne concurăm competitorii din zonele urbane. În plus, am marșat foarte mult în ultimii doi ani și în zone rurale. Avansul tehnologiei ca sursă de inovație este atât de mare, încât ne permite să construim eficient rețele și în zone rurale, ceea ce până acum 10-15 ani era greu și nu se justifica. În prezent, avem mult mai puține constrângeri și ne permitem să dezvoltăm rețele rurale păstrând și servicii relevante. Oferim pachete populare, care sunt mai ieftine decât cele urbane și, totodată, asigurăm o eficiență globală.”

Dincolo de România și Ungaria grupul fondat în urmă cu aproximativ un sfert de secol este prezent și în Spania și Italia, prin intermediul unor așa numite operațiuni MVNO (operatori virtuali de telefonie mobilă).

„Colaborăm în Spania cu Telefonica, ca operator gazdă. În Italia, operatorul gazdă este Telecom Italia. Practic, am început oferirea serviciilor de telefonie mobilă în principal către comunitatea românească din ambele țări. Însă, încetul cu încetul ne-am extins și către alte minorități sau chiar comunitățile locale.  Am avut o creștere extraordinară în ultimele 12-18 luni în Spania, de ordinul a 50%, atât ca număr de clienți, cât și ca cifră de afaceri. Ne bucură rezultatul în sine, dar ne bucură și faptul că am reușit să acoperim o nișă destul de complicată pentru că neavând propria infrastructură, neavând control complet al costurilor, nu este atât de ușor să fii relevant în zona de mobile, dar am putut să facem asta. Lucrul ăsta ne dă încredere să continuăm pe piețele acestea.”

Grupul condus de Bulgac a fost, la jumătatea anului trecut subiectul celei mai mari listări private din istoria bursei locale. Digi Communications a atras atunci, în urma unei oferte publice (IPO) 944 de milioane de lei, însă evoluția titlurilor a fost negativă, de la aproximativ 40 de lei la listare la mai puțin de 30 de lei în prezent.

„Sunt puțin dezamăgit de evoluție pentru că ne-am listat de mai bine de un an. Nici Bursa de la București nu a avut cea mai bună perioadă, chiar dacă a avut și scurte perioade de creștere, dar mai mult a avut perioade de scădere. Cred că ne lovim de mai mulți factori. Factorul emoțional sau factorul de suprareacție la știri negative și o foarte mică corelare cu știrile pozitive sunt printre primele pe care le observăm. Am fost nedumeriți de reacțiile bursei de la bun început. Orice știre negativă sau supoziție în legătură cu societatea noastră în această perioadă au avut impact asupra prețului nostru”. Printre știrile și supozițiile menționate de Bulgac, se numără suspiciunile procurorilor DNA cu privire la activitatea unei filiale a grupului sau ieșirile defăimătoare tot mai dese în spațiul public ale lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă și fost ministru al Finanțelor.

„Noi ne-am listat în mijlocul lunii mai a anului și am revenit la 3-4 săptămâni cu rezultatele pe primul trimestru și am continuat să venim cu rezultate. Rezultatele noastre au fost foarte bune, în linie cu așteptările noastre, și aș putea să spun că au fost chiar mai bune decât așteptările noastre. Adică ne-am plasat la linia superioară a realizărilor, atât în sensul numărului de servicii în zona fixă, atât la realizările în sensul dezvoltării și al investițiilor realizate. Mi se pare că societatea trece, din punct de vedere operațional, printr-un vârf al său, atât în sensul deschiderii către proiecte de dezvoltare, cât și în sensul puterii de a realiza aceste proiecte”, afirmă Bulgac, care consideră că dacă anul trecut a fost un răspuns imediat la știri negative și o lipsă de răspuns la știri pozitive, între timp prețul acțiunilor a rămas la un nivel redus și nu a mai văzut o reacție mare nici la știri negative, nici la știri pozitive.

Cele mai recente rezultate anunțate de companie, pentru primul semestru al acestui an, indică venituri totale de 475,8 milioane de euro, în creștere cu aproape 5% față de anul trecut și  un profit net de jumătate de milion de euro, cu un profit operațional (EBITDA) de peste 75 de milioane de euro.

„Anul trecut, CAPEX (cheltuielile de capital – n. red.) a fost, la nivelul grupului, de 243 milioane de euro, în creștere față de aproximativ 216 milioane în 2016. Cifra asta o știu pe de rost. Anul acesta, CAPEX ar putea să fie similar cu cel din anul trecut, posibil mai mare. Vedem asta ca pe un lucru pozitiv pentru că sunt zone cu potențial de creștere pentru noi, fie în zona de servicii fixe, fie în zona de servicii mobile, fie în România, fie în Ungaria. Suntem foarte bucuroși că avem posibilitatea să le exploatăm”.

În acest context, operatorul de telecomunicaţii a lansat în această vară prima campanie de imagine a grupului și a anunțat că va derula în următoarele 12 luni un program de răscumpărare de acţiuni, urmând să achiziţioneze un maximum de până la 10% din capitalul social subscris, respectiv 3,4 milioane de acţiuni.

„Noi avem un plan de remunerare prin acțiuni a angajaților și societatea are nevoie de un număr de acțiuni pentru a fi acordate angajaților în cadrul planului. Dar cred că la prețul acesta e păcat să nu cumperi. Și atunci ambele nevoi se îmbină perfect. Pentru că nu credem că valoarea actuală din piață reflectă valoarea reală a societății”, explică managerul singurului mare jucător local de pe piața telecom, unde sunt prezenți trei dintre cei mai importanți jucători europeni: Vodafone, Telekom, Orange. Pentru a complica și mai mult situația din piață, recent, a fost anunțată achiziția de către Vodafone a operațiunilor proprietarului UPC, Liberty Global, de pe mai multe piețe, inclusiv România. „În fiecare zi avem o grămadă de provocări la care nu ne-am gândit ieri. Și noi, ca și companie, și piața în sine ne dă suficient material de lucru.”

 

1992

Zoltán Teszári, alături de alte persoane fizice înființează TVS Holding Brașov, care furniza televiziune prin cablu în Timișoara și Brașov;

 

1993

Zoltán Teszári, în parteneriat cu alte câteva persoane, înființează compania Kappa, în Bucureşti;

 

1996

Acționarii Kappa împart rețeaua din București în două părți egale. Ulterior, Zoltan Teszári fuzionează jumătatea sa cu Analog CATV, devenit Romania Cable Systems S.A., în 1997;

Se fac investiţii masive în dezvoltare și sunt achiziţionate numeroase rețele de internet fix și date fixe în România și Ungaria;

 

1998

Lansarea serviciilor de internet și date către clienții comerciali;

Odată cu achiziționarea unor rețele din Budapesta, are loc extinderea internațională;

 

1999

Înființarea Cable Communications Systems N.V., care își va schimba denumirea în Digi Communications N.V., acționar majoritar al RCS & RDS S.A.;

 

2001

Lansarea serviciilor de internet fix și date către clienții rezidențiali;

 

2003

Lansarea serviciilor de telefonie fixă clienților comerciali și internaționali, imediat după liberalizarea pieței de telefonie fixă din România;

 

2004

Sunt lansate serviciile DTH în România sub marca „DIGI”;

Lansarea serviciilor de telefonie fixă către clienții persoane fizice din România;

 

2005-2006

Ia naștere societatea RCS & RDS S.A, în urma fuzionării societăților Romania Data Systems S.A. și Romania Cable Systems S.A., în 2005.

Sunt lansate servicii de televiziune prin satelit (DTH) în Cehia, Croația, Serbia, Slovacia și Ungaria;

 

2007

Serviciile de telecomunicații mobile 3G sunt lansate, în România, sub marca Digi Mobil, iar Digi devine primul operator care oferă servicii convergente – pachete de 4 servicii fixe și mobile, ulterior extinse la 5 servicii;

 

2008

Lansează servicii de telefonie mobilă în Spania, ca operator virtual de rețele mobile (MVNO);

 

2009

Se pun bazele viitorului trust media al grupului.

 

2010

Serviciile de telefonie mobilă, ca MVNO, sunt lansate și în Italia;

 

2011

Postul de muzică UTV devine parte din trustul de media al grupului;

 

2012

Este lansat postul de știri Digi24, primul post din România cu emisie HD 24 de ore din 24;

 

2013

Are loc vânzarea subsidiarelor din Croația, Serbia, Slovacia;

 

2015

Lansarea serviciilor de comunicații 4G;

Se lansează Digi Energy, serviciul de furnizare de electricitate;

Portofoliul media al companiei se îmbogățește cu trei posturi de radio (Pro FM, Music FM, Dance FM), iar în noiembrie este lansat un nou post, Digi FM;

Finalizarea vânzării subsidiarei din Cehia;

 

2017 

Digi Communications N.V. este listată la Bursa de Valori Bucureşti;

Digi Ungaria achiziționează compania Invitel (Ungaria);

 

2018

După primul semestru, grupul înregistra 13,7 milioane abonați (RGU – unități generatoare de venit) la serviciile de telecomunicații fixe și mobile, oferite pe cele patru piețe, România, Ungaria, Spania și Italia;

În prezent, compania deține un post de știri Digi24, posturile sportive Digi Sport 1, 2, 3, 4, canalele de muzică UTV, Music Channel, Hit Music, Hora TV, un canal de film pay-tv (Film Now, lansat inițial sub numele Digi Film), canalele tematice Digi World, Digi Life, Digi Animal World, posturile de radio Digi FM, Pro FM, Music FM și Dance FM și un portfoliu extins de site-uri.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii